Trasee montane Munții Făgăraș

index

index

Traseul din Balta Pojarnei spre Vârful Viștea Mare 

Durata: 7.5 ore

BALTA POJARNEI – CURMĂTURA MALITEI (1822 m) – MUNTELE GRUIȘORU – PLAIUL MARE – VÂRFUL MOLDOVEANU (2544 m) – VÂRFUL VIȘTEA MARE (2527 m)
Marcaj: triunghi roșu (Balta Pojarnei – Curmătura Malitei), triunghi albastru (Curmătura Malitei -Vârful Moldoveanu), punct roșu (Vârful Moldoveanu – Vârful Viștea Mare). La barajul de la Balta Pojarnei se ajunge din localitatea Slatina parcurgând pe Valea Doamnei cca 20 km până la Gura Vailor, apoi înca 12 km pe Valea Rea (vezi traseul 46).
De la baraj mai parcurgem o portiune scurtă spre nord pe drumul forestier, apoi îl părăsim spre nord-vest pe poteca marcată cu triunghi rosu. Urcăm în serpentine pe Piscul Vârtejelor, ajungem într-o poieniță de unde continuăm spre sud în urcuș domol. Traversăm o porțiune de gol alpin prin apropierea stânii Furfuescu și după alte câteva sute de metri prin pădure atingem Curmătura Malitei (1822m), cca 2 ore de la Balta Pojarnei. De aici, urmăm marcajul triunghi albastru spre vest pe drumul pastoral care traversează Căldarea Malita și Muntele Gruișoru, apoi cotim spre nord și prin două serpentine depășim Vârful Gruișoru (2181m) prin vest. Trecem de Șaua Valea Lungă (2154m), în nordul căreia drumul se termină și urmăm spre nord poteca numită Plaiul Mare ocolid prin est Vârful Valea Lungă (2254m). Ajungem în Curmătura Furfuescului (2185m); cca 2 ore din Curmătura Malitei. Din Curmătura Furfuescului străbatem culmea înaltă a munților Scărișoara Mică și Scărișoara Mare trecând prin vestul vârfurilor cu cotele 2423m, 2445m, 2472m si 2489m. Puțin mai la nord se desprinde spre stânga ramura munților Picuiata -Ţuica cu poteca marcată cu cruce roșie. Urmăm creasta spre nord si după ce trecem de Vârful Galbenei (2419m) coborâm în Curmătura Moldoveanului (2330m); cca 2 ˝ ore din Curmătura Furfuescu. Aici întâlnim marcajul triunghi galben, care însoțește o potecă ce urcă dinspre vest prin Căldarea Moldoveanului (vezi traseul 48).
Din Curmătura Moldoveanului urcăm accentuat spre nord pe Vârful Roșu (2430m), apoi continuăm spre nord-vest un segment de creastă orizontal urmat de un urcuș susținut în urma căruia atingem Vârful Moldoveanu (2544m), cel mai înalt vârf din țară. De pe acesta parcurgem spre nord, pe poteca marcată cu punct roșu, cea mai înaltă custură din țară lungă de 421m; la capătul acesteia ajungem pe Vârful Viștea Mare (2527m), pe creasta principală unde întâlnim poteca marcată cu bandă roșie (traseul 57)

 

Traseul din Brădet spre Șaua Scărișoara

Durata: 10-12h ore.

De la margninea comunei Brădet se urcă pe valea Vâlsanului, pe drum forestier, circa 31 km, de la bariera din Brădet până la capătul drumului. Acesta trece prin cheile Vâlsanului intâi, pentru ca mai sus sa ajungem in Poienile Vâlsanului. După aproximativ 13 km se ajunge la barajul de pe râul Vâlsan. Continuăm pe firul râului și după încă vreo 8 km ajungem la confluența cu pârâul Zanoguța, urmând să mergem pe cursul principal al Vâlsanului, mergând pe drumul din stânga în sensul de urcare. De aici încă vreo 10 km drumul este la început pe partea stângă a Vâlsanului, trecând apoi pe dreapta și mai apoi iar pe stânga, capătul său terminându-se în râu. După trecerea râului se continuă pe potecă drumul până la izvoarele Vâlsanului. După încă două treceri peste râu la început, poteca urcă pe malul drept al Vâlsanului până la izvoarele lui. Urcușul este domol în prima parte, prin pădure și prin pajistea alpină, în ultima parte accentuându-se, înainte de iezerele Vâlsanului, ce pot fi secate. De aici, se mai urcă puțin și se ajunge în șaua Scărișoara, unde întâlnim marcajele triunghi albastru (Nucșoara-Moldoveanu) și crucea roșie (Vidraru/Brădet-Moldoveanu).
De la capătul drumului până în șaua Scărișoara se urcă în 2,5-3,oh. Totusi, acest traseu poate oferi o incursiune spectaculoasă și rapidă spre vf Moldoveanu, nemaifiind nevoie decât de încă 1,5-2h din șaua Scărișoara, dacă cei 31 km sunt parcurși cu mașina.
Din șaua Scărișoara, vom putea admira creste ale Făgărașului, inclusiv cea principală, impunătoarea piramidă a Moldoveanului și alte vârfuri în ipostaze neobișnuite privitorului din creasta principală.

 

Traseul din Cabana Bâlea Cascadă spre Curmătura Bâlei

Durata: 4 ore.

De la Cabana Cascada Bâlei (1234m) parcurgem spre sud, pe sub linia telecabinei câteva sute de metri pe un drumeag care continuă cu o potecă marcată cu punct rosu, pe malul estic al pârâului Bâlea până la cascadă. Traversăm pârâul pe malul vestic, intrăm în pădurea de molid si urmăm poteca marcată cu cruce rosie si triunghi albastru în urcus usor. Putin mai sus părăsim marcajul triunghi albastru (traseul 27) si continuăm spre vest-nord-vest pe poteca marcată cu cruce rosie. Trecem creasta Piscului Bâlei prin sudul Pietrei Vulturului (1321m) si coborâm spre sud-vest în firul Văii Doamnei pe al cărui mal estic urmăm poteca spre sud.
lesim din pădure la gol, urcăm pragul glaciar inferior al văii si continuăm prin păsunea alpină până în apropierea lacurilor Doamnei. La acestea se poate ajunge pe un hătas desprins spre vest din poteca marcată. în continuare ne abatem spre stânga (est-sud-est) si urcăm pronuntat spre căldărusa estică a Doamnei, din care în scurt timp atingem Curmătura Bâlei (2202m). La mică distantă mai sus, spre sud zărim poteca marcată cu bandă albastră (traseul 30) care urcă în Saua Paltinului. Din Curmătura Bâlii coborâm spre est în Căldarea Bâlea, în drumul transfăgărăsan, de unde în câteva minute ajungem la Cabana Paltinul aflatâ în apropiere spre est.

 

Traseul din Cabana Balea Cascada spre Lacul Balea

Durata: 2.5 ore.

CABANA CASCADA BÂLEA (1234 m) – VALEA BÂLEI – LACUL BÂLEA (2027 m) -CABANA PALTINUL (2034 m)
De la Cabana Cascada Bâlea pornim spre sud pe un drumeag, pe sub linia telecabinei. După cca cinci minute traversăm Pârâul Bâlea pe malul vestic si urmăm poteca în urcus usor prin pădurea de molid. Putin mai sus se desprinde spre vest-nord-vest poteca marcată cu cruce rosie spre Valea Doamnei. Noi continuăm spre sud, pe poteca marcată cu triunghi albastru (marcajul vechi bandă albastră), admirăm pe stânga Cascada Bâlea si printr-un urcus pronunţat depăsim pragul glaciar inferior al văii.
Urmăm poteca desfăsurată pe stânga (vestul) văii până intersectăm drumul transfăgărăsan pe care continuăm spre sud-est până aproape de confluenta celor două pâraie ale Bâlei (estic si vestic). Părăsim soseaua, pe care o intersectăm mai sus încă o dată, urcând spre sud-est. Apoi prin estul unui cot al soselei schimbăm directia spre sud-vest, trecem pragul glaciar superior si ajungem în nordul Lacului Bâlea (2027m). De aici, pe drumul de legătură cu Transfăgărăsanul ajungem în câteva minute la Cabana Paltinul (cca 2034m).

 

Traseul din Cabana Balea Cascada spre Vila Paltinu

Durata: 5 ore.

Marcaj: traseul este nemarcat până în nordul Vârfului La Lăcut; triunghi rosu Vârful La Lăcut-Saua Netedului; bandă albastră Saua Netedului-Lacul Bâlea. De la Cabana Cascada Bâlea pornim spre nord-nord-est în urcus pe drumul transfăgărăsan si parcurgem cca 2,5 km până la serpentina prin care acesta coteste spre sud. De aici urcăm usor spre est si prindem creasta Muchiei Buteanului, pe care continuăm spre sud. Astfel, depăsim Vârful La Comandă (1467m), trecem peste un umăr, ocolim pe versantul estic câteva cocoase stâncoase si după Vârful La Piatra Răsunătoare (1779m) iesim la gol. Străbatem jnepenisul Vârfului cu Jnepeni (1834m), si în sudul acestuia întâlnim poteca marcată cu triunghi rosu care urcă dinspre vest din drumul trahsfăgărăsan. Urmăm poteca o portiune spre sud, apoi trecem pe versantul estic printr-o zonă stâncoasă, spre Lăcutul Buteanu (1815m). Revenim în creastă printr-un urcus accentuat si depăsim vârfurile Buteanu (2056m) si Găvanu (2120m) prin vest. în estul acestui segment se găseste o căldărusă suspendată numită Găvanu Porcului. Urmând poteca spre sud trecem pe versantul estic în căldarea pietroasă a Găvanului de Sus, traversăm muchia stâncoasă care o delimitează spre sud, ocolim două vârfuri ale Netedului (nordic si din mijloc), apoi urcăm pe vârful sudic al Netedului (2351 m). Acesta oferă o extraordinară perspectivă asupra zonei nordice centrale a masivului.
De pe vârf coborâm usor spre sud în Saua Netedului (2234m). Aici părăsim Muchia Buteanului spre sud-vest, pe poteca marcată cu bandă albastră. Trecem o portiune mai abruptă, traversăm Pârâul Văiugii, apoi piciorul Muchiei Văiugii si ajungem în Căldarea Bâlea, în nord-estul lacului. Parcurgând câteva sute de metri spre vest, pe un drumeag, ajungem la Cabana Paltinul situată la mică distantă de drumul transfăgărăsan, spre est de acesta

 

Traseul din Cabana Barcaciu spre Lacul Avrig

Durata: 3 ore

De la Cabana Bârcaciu pornim spre sud-est prin culoarul tăiat în pădurea de molid. După câteva zeci de metri părăsim culoarul spre dreapta, după poteca marcată cu punct albastru desfăsurată o portiune aproape pe curba de nivel. Continuăm apoi în coborâre până la intersectia cu Pârâul Âuristea, în apropierea confluentei acestuia cu Avrigelul. Parcurgem o scurtă distantă pe malul drept (estic) al Pârâului Avrigel; iesim la gol si trecem pârâul pe partea vestică aproape de o stână (Stâna Bună). insotim pârâul o portiune în urcus usor; depăsim o treaptă glaciară, apoi ne îndepărtăm de apă cotind spre dreapta, traversăm versantul de sub Vârtopu Rosu. Mai sus după o scurtă deviere spre stânga ajungem iar aproape de firul apei, sub pragul glaciar superior al Căldării Mari a Avrigului. Depăsim pragul printr-un urcus accentuat si ajungem pe malul estic al Lacului Avrig (2007m) în poteca marcată cu bandă rosie (traseul 60).

 

Traseul din Cabana Barcaciu spre Saua Garbovei

Durata: 2.5 ore.

De la Cabana Bârcaciu pornim în urcus usor spre sud-est prin culoarul tăiat în pădure. La mică distansă mai sus se desprinde spre stânga (est), poteca marcată cu punct rosu spre Cabana Negoiu (traseul 38 în sens invers), iar spre dreapta (sud-sud-vest) poteca marcată cu punct albastru (traseul 40) spre Lacul Avrig. Urmăm poteca marcată cu cruce rosie iesim din pădure si după un urcus mai sustinut prin câteva serpentine si o traversare spre est atingem culmea Bârcaciului pe care întâlnim urcând dinspre nord vechea potecă Plaiul Tării. Parcurgem spre sud spinarea lată si înierbată a Muntelui Bârcaciu. Mai sus Plaiul Tării coboară spre sud-est în Căldarea Puha; noi continuăm după marcajul cruce rosie pe partea vestică a culmii. Traversăm zona de abrupt de sub Vârful Scara, pe deasupra Căldărusei Auristea; apoi Muchia Tarnitei si după un scurt parcurs spre sud atingem creasta principală la sud-vest de Vârful Scara (2306m). Coborând spre sud-vest pe poteca de creastă ajungem în scurt timp în Saua Estică a Gârbovei (2125m).

 

Traseul din Cabana Capra spre Fereastra Zmeilor

Durata: 2.5 ore

larna traseul este accesibil alpinistilor.
De la Cabana Capra parcurgem o mică distantă spre nord, trecem podul peste Râul Capra si iesim în Transfâgărăsan. Continuăm pe acesta spre dreapta însotiti de Pârâul Fundu Caprei 1,5 km. Apoi părăsim soseaua după ce aceasta traversează pârâul peste un pod îndreptându-se spre vest si urmăm spre nord-est, după marcajul triunghi galben, un drumeag care însoteste pe malul vestic Pârâul Fundu Caprei cca 300 m. Continuăm spre nord (tot pe partea vestică a pârăului) în urcus domol pe potecă. Peste pârâu, spre est zărim un bordei ciobănesc. După cca o jumătate de oră traversăm apa pe malul estic, trecem peste un pârâias care izvorăste de sub pragul glaciar al căldărusei estice Fundu Caprei, si urcăm în serpentine un prag înierbat. în această zonă întâlnim o potecă ciobănească ce urcă de la bordei pe partea estică a pârâului. Traversăm în urcus usor spre nord o portiune a Căldării Fundu Caprei unde poteca este mai slab conturată, apoi continuăm spre est în urcus moderat (cca 100m) pe lângă albia seacă si pietroasă a unui torent. Mai sus urcăm pronuntat si ajungem în Căldărusa estică Fundu Caprei, în care este amplasat un refugiu salvamont. De aici ne îndreptăm spre nord-est si prin dreapta unei muchii scurte atingem creasta principală în Fereastra Zmeilor (Fereastra Mică a Portitei Arpasului), unde întâlnim poteca marcată cu bandă rosie (traseul 58) si ramificatia ,,prin căldări\\\” a potecii marcate cu bandă albastră spre Cabana Podragu (traseul 25)

 

Traseul din Cabana Capra spre Lacul Capra

Durata: 3 ore.

De la Cabana Capra pornim spre nord trecem podul peste Râul Capra si continuăm în urcus pe Transfăgărăsan cca 2 km. Astfel parcurgem 1,5 km însotiti de Pârâul Fundu Caprei si după ce trecem ultimul pod peste acesta (la ramificalia marcajului triunghi galben spre Portita Arpasului, traseul 49) traversăm spre vest zona inferioară a Piciorului Caprei până în apropierea cascadei. La mică distantă spre est de aceasta părăsim soseaua urcând spre nord o scurtă portiune abruptă. Mai sus prindem poteca marcată cu bandă albastră pe care o urmăm spre nord pe versantul vestic al Piciorului Caprei, depăsim două trepte glaciare si ajungem la Lacul Capra (2249m), lângă Monumentul alpinistilor. Aici întâlnim poteca marcată cu bandă rosie (traseul 58) pe care putem continua până în Saua Capra de unde coborâm în Căldarea Bâlea pe traseul 28 în sens invers

 

Traseul din Cabana Negoiu spre Cabana Barcaciu

Durata: 2 ore.

Traseul este accesibil si iarna pentru turistii cu experienta zăpezii.
De la Cabana Negoiu (1546m) pornim spre sud ocolind pe partea estică dâmbul în sudul căruia află cabana veche. Urmăm spre sud-sud-vest poteca marcată cu punct rosu, cruce albastră si banda albastră, în urcus usor pe versantul vestic al Piscului Serbota. În scurt timp ne despărtim de semnul bandă albastră care însoteste poteca spre Vârful Serbota si continuăm pe cea cu semnele punct rosu si cruce albastră spre Valea Serbotei către care în curând coborâm în serpentine. După ce iesim din pădure la gol, traversăm Pârâul Serbota pe deasupra cascadei si printr-un scurt urcus pe versantul vestic al văii ajungem în punctul unde ne despărţim de marcajul cruce albastră care urmează spre si poteca spre Saua Scării (traseul 36).
Continuăm spre nord-vest pe poteca marcată cu punct rosu. Traversăm un pârâias si după un scurt urcus prin care trecem peste un picior desprins din culmea Puha ajungem la Pârâul Miezuinei. De aici continuăm de-a coasta spre nord-vest până pe Muchia Puha. Coborâm spre sud-vest în Valea Porumbăcelului, trecem firul apei si cotim spre nord-vest, pe lângă o stână, pe versantul vestic. Traversăm în urcus usor câteva pârâiase si atingem culmea împădurită a Bârcaciului, unde întâlnim vechea potecă Plaiul Tării pe care o urmăm spre nord o portiune scurtă. 0 părăsim îndreptându-na spre sud-vest, pe la obârsia Pârâului Comănesei, apoi spre vest si în curând iesim din pădure în culoarul format spre sud-est de Poiana Bârcaciului. Câteva zeci de metri mai jos ajungem la Cabana Bârcaciu (1550m).

 

Traseul din Cabana Negoiu spre Portita Caltunului

Durata: 3.5 ore.

De la Cabana Negoiu urmăm traseul 33, pe poteca marcată cu triunghi albastru până la Piatra Prânzului. De aici lăsăm pe dreapta marcajul triunghi albastru si continuăm spre est-sud-est pe poteca marcată cu cruce rosie, prin căldărusa estică a Sărătii. În scurt timp ajungem sub Strunga Ciobanului (2308m) pe care o atingem urcând printr-un horn. Coborâm pe partea estică printr-un horn mai îngust si traversăm Căldarea Ciobanului spre est-sud-est. Trecem pe la baza Crestei Ferăstrăul (muchie zimtată desprinsă spre nord-est din creasta principală la sud de Vârful Negoiu) si continuăm spre sud prin zona vestică a Căldării Laita. în curând întâlnim poteca marcată cu bandă rosie a traseului de creastă (traseul 59). Marcajul cruce rosie se termină aici. Urmăm spre sud-est poteca marcata cu bandă rosie, desfâsurată pe curba de nivel si-n câteva minute ajungem în Portita Căltunului (2194m).

 

Traseul din Cabana Negoiu spre Saua Cleopatrei

Durata: 2.5 ore.

De la Cabana Negoiu parcurgem o mică distantă spre sud, apoi părăsim Piscul Serbotei spre sud-est după poteca marcată cu triunghi albastru. Urcăm usor prin pădure traversând mai multe podete iar la iesirea la gol trecem printr-o zonă cu jnepeni. Ne apropiem de firul apei Sărătii pe care-l traversăm spre est la cca 45 min. de la plecare. Ajungem în dreptul unui bloc de stâncă numit Piatra Caprei, într-o zonă plată si înierbată. Spre sud se ridică un prag stâncos peste care cad apele Sărătii (firul sudic) formând o frumoasă cascadă. În continuare, urmăm poteca spre est traversând căldarea pe lângă pârâiasul estic al Sărătii. Pătrundem în căldărusa estică a Sărătii si în curând ajungem la Piatra Prânzului, loc din care se desprinde poteca marcată cu cruce rosie spre Strunga Ciobanului al cărui V îl zărim spre est. Continuăm spre sud pe poteca marcată cu triunghi albastru, în urcus sustinut printr-o zonă plină de grohotis si blocuri de stâncă printre care se remarcă Acul Cleopatrei, un colt vertical, înalt de câtiva metri, aflat în dreapta potecii. De aici, după un urcus scurt atingem creasta principală în Saua Cleopatrei (2355m) unde întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 59-60).

 

Traseul din Cabana Negoiu spre Saua Scarii

Durata: 2.5 ore.

De la Cabana Negoiu (1546m) pornim spre sud ocolind cocoasa care separă cele două clădiri. Putin mai sus continuăm spre sud-sud-vest, pe poteca marcată cu cruce albastră, bandă albastră si punct rosu, care urcă usor pe versantul vestic al Piscului Serbotei. După câteva minute ne despărtim de marcajul bandă albastră (traseul 35) al potecii spre Vârful Serbota. Continuăm pe poteca cu marcaj cruce albastră si punct rosu si-n scurt timp coborâm în serpentine spre Valea Serbotei. lesim dirn pădure, traversăm Pârâul Serbota pe deasupra cascadei si urcăm pe versantul vestic al văii până în punctul de ramificatie spre dreapta, spre Cabana Bârcaciu a potecii marcate cu punct rosu (traseul 37)1 De aici urmăm poteca cu cruce albastră o portiune scurtă spre sud, după care în urcus pronuntat spre sud-vest trecem peste o treaptă glaciară. Mai sus spre vest depăsim pragul glaciar si intrăm in primitoarea Căldare a Serbotei de către Puha, prin care urcăm spre sud-vest, apoi spre vest până la creasta Muchiei Puha. Pe aceasta o urmăm spre sud, pe versantul vestic dinspre Căldarea Puha (Căldarea Porumbăcelului) prin care trece Plaiul Scării (o veche potecă pastorală). în scurt timd traversăm creasta spre est si un urcus scurt printr-un horn pietros ne scoate în Saua Scării (2146m), în poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 60).

 

Traseul din Cabana Negoiu spre Varful Serbota

Durata: 2.5 ore.

De la cabană pornim spre sud ocolind pe partea estică mamelonul dintre cele două clădiri apoi continuăm spre sud-sud-vest pe poteca marcată cu bandă albastră, cruce albastră si punct rosu. După câteva sute de metri cotim spre stânga pe poteca marcată cu bandă albastră si urcăm în serpentine. În scurt timp iesim la gol; urmăm poteca pe versantul vestic prin apropierea crestei. Mai sus, după o scurtă trecere pe partea estică, continuăm pe muchie până în creasta principală un întâlnim poteca marcată cu bandă rosie (traseul 60). Până pe Vârful Serbota (2331m) parcurgem 801 spre est-sud-est.

 

Traseul din Cabana Plaiul Foii spre Curmatura Zarnei

Durata: 9.5 ore.

De la Cabana Plaiul Foii pornim spre vest pe drumul forestier de-a lungul Bârsei Grosetului. Dupa 9 km ajungem la cantonul Rudarita. De aici urmam marcajul banda rosie spre vest pe drumul forestier de pe Pârâul Lerescu cca 2,5 km. Traversam pârâul spre sud si urcam spre creasta principala fagarasana pe care o atingem în apropierea seii ,,La Stâna Arsa\\\” (1470 m). Aici mai putem ajunge de la Cabana Plaiul Foii fie pe drumul forestier de pe Bârsa Tamasului, apoi pe poteca marcata cu triunghi albastru si rosu de pe Plaiul Mare pâna în Curmatura Foii (1367m) si-n continuare pe poteca de creasta marcata cu banda rosie peste vârfurile Tamasul Mare (1735m), Rachitii(1566m), Ciocanul (1628m), Manastirii (1613m) si Fagetul Caprei (1513m); fie urcând pe poteca marcata cu banda galbena de pe Plaiul Runcului pâna pe Vârful Tamasul Mare si-n continuare pe traseul de creasta marcat cu banda rosie spre nord-vest, peste vârfurile enumerate mai sus. B| în continuare urmam spre vest poteca de creasta coborâm domol în Saua Lerescu (1396m) apoi în urcus domol atingem o rariste a padurii (din partea vestica a acesteia urmând spre sud-vest o poteca pastorala se ajunge la stâna din Comisu), mai sus strabatem o fâsie de padure si atingem Vârfui Lerescu (1690m). De aici spre nord-vest trecem prin Curmatura Comisului (1669m) si iesim la golul alpin. Putin mai sus se ramifica spre nord poteca marcata cu triunghi albastru (traseul 1) spre Valea Sebesului si punct rosu spre Rudarita care urmeaza culmea Vacarea Mare. Depasim prin sud Vârful Comisu (1883m) si continuând urcusul spre vest pe culmea lata atingem Vârful Lutelor (Buzduganu) (2176m). Coborâm lin în Saua Lutelor (2156m), de unde urcam spre sud-vest pe coama lata a Muntelui Berevoescu, la ramificatia spre sud-vest a marcajului punct albastru spre refugiul Berevoescu (2190m), amplasat pe platoul numit sleaul Vladului la cca 500m de poteca de creasta(Timp de parcurs de la Cabana Plaiul Foii pâna aici 6 ˝ ore.). Ocolim prin vest pe curba de nivel Vârful Berevoescu (2300m), lasând pe stânga poteca pastorala care urca dinspre Valea Vladului (traseul 44) iar spre dreapta traseul 2. Urmam poteca prin seile putin pronuntate ale Beliei Mari si Mici; apoi prin Curmatura Vladului (2182m) si prin nordul Vârfului Bratila (2274m) coborâm în Curmatura Bratilei (2125m), lânga un mic lac nival. Aici se desprinde spre sud-est poteca marcata cu triunghi rosu spre masivul lezer (traseul 45) iar spre nord prin Valea Dejanilor o poteca marcata tot cu triunghi rosu (traseul 3). Din Curmatura Bratilei urcam spre vest în serpentine, trecem printre cele doua vârfuri turtite ale Ludisorului si cotim spre nord-nord-vest spre Curmatura Radului (cca 2185m). Ocolim Caldarea Ludisorului adâncita spre stânga si dupa ce depasim prin sud Vârful Zârna (2223m) coborâm în Curmatura Zârnei (1923m), cea mai larga si adânca sa din creasta principala fagaraseana. în vestul acesteia este amplasat un refugiu semisferic în buna parte deteriorat. Putin mai la vest se ramifica spre dreapta (vest-nord-vest) poteca marcata cu punct roau prin Curmatura Calului spre Cabana Urlea (traseul 8).

 

Traseul din Cabana Podragu spre Portita Arpasului

Durata: 3.5 ore

larna traseul este accesibil doar alpinistilor.
De la Cabana Podragu urcăm o scurtă portiune spre sud-sud-vest după poteca marcată cu triunghi rosu si bandă albastră. Urcăm apoi spre vest pe poteca marcată cu bandă albastră si după cca 20 min. ajungem în Curmătura dintre Lacuri (2270 m) din Muchia Podragului. De aici coborâm spre vest în Căldarea Podrăgel pe care o traversăm prin sudul treptei stâncoase care ascunde spre nord Lacul Podrăgel (1980m). în partea vestică a căldării continuăm în urcus moderat spre nord-vest pe versantul estic al Muchiei Vârtopului (Piscului Podrăgel), apoi spre vest pe o pantă pronuntată atingem Strunga Podrăgelului (2153m).
Coborâm spre sud-vest în Căldarea Vârtopului pe care o traversăm spre vest descriind o buclă spre stânga (sud). Mai departe urcăm spre vest, străbalem Căldărusa Fruntii si ajungem într-o mică sa, pe muchia care mărgineste căldărusa spre vest. De aici ne lăsăm usor spre stânga, pe sub coasta nordică a Arpasului Mic, în Căldarea Pietroasă, sub creasta zimtată a Portitei Arpasului. Parcurgem spre nord-vestic scurtă portiune, apoi urcăm în partea vestică a Portitei, în Fereastra Mică (2175m) unde întâlnim traseul crestei principale marcat cu bandă rosie (traseul 58). în imediata apropiere, spre nord-vest zărim o gaură pe care natura a străpuns-o înlr-o zonă calcaroasă a crestei.

 

Traseul din Cabana Podragu spre Saua Podragului

Durata: 0.75 ore.

larna traseul este accesibil doar alpinistilor.
De la Cabana Podragu pornim spre sud-sud-vest si parcurgem o mică distantă până la ramificatia spre vest, pe la Lacul Podrăgel a potecii marcate cu bandă albastră (traseul 25). Continuăm spre sud pe versantul de sub Muchia Podragului si în ocol usor spre stânga atingem pragul glaciar superior al Căldării Podragului. Urmăm poteca pe partea vestică a căldării iar sub peretele nord-estic al Vârfului Podragu ne abatem usor spre stânga urcând pronuntat în Saua Podragului (2307m). Aici întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 57-58).

 

Traseul din Cabana Urlea spre Curmatura Lui Mogos

Durata: 3 ore.

CABANA URLEA (1533 m) – CURMĂTURA CALULUI (2200 m) – VÂRFUL URLEA (2473 m) – CURMĂTURA LUI MOGOS (2344 m)
larna traseul este accesibil doar alpinistilor.
De la Cabana Urlea pornim spre sud, intrăm în pădurea de molid si în curând începem un urcus pronuntat. După ce depăsim pădurea continuăm o portiune printre jnepeni, apoi atingem golul alpin. Traversăm o mică coamă si urmăm poteca spre sud-vest străbătând întinderea calmă a Sleaului Mosuletei (un platou usor înclinat spre nord-vest). Mai departe traversăm pe sub umărul stâncos al Vârfului Mosu (2231m), urcăm ceva mai pronuntat pe deasupra unui colt de stâncă si cotind spre stânga urmăm poteca care ne scoate în Curmătura Calului (2200m). De aici se desprinde spre sud-est traseul 8 spre Curmătura Zârnei, marcat cu punct rosu. Continuăm în urcus domol după poteca marcată cu triunghi albastru în directia vest-nord-vest; ocolim două vârfuri putin pronuntate (2262m, 2345m) prin sud, depăsim o portiune stâncoasă în apropierea Vârfului Somnului (2385m) si în urcus pronuntat spre sud-vest atingem Vârful Urlea (2473m). Acesta oferă o priveliste exceptională asupra jumătatii estice a masivului, precum si spre Piatra Craiului si Muntii Bucegi. De pe Vârful Urlea coborâm pronuntat spre vest o pantă pietroasă si în scurt timp ajungem în saua estică a Curmăturii lui Mogos (2344m), unde întâlnim poteca crestei principale marcată cu bandă rosie (traseul 56).

 

Traseul din Cabana Valea Sambetei spre Caldarea Mare A Sambetei

Durata: 2.5 ore.

Pentru intrarea în traseu, de la Cabana Valea Sâmbetei coborâm pe vale după poteca marcată cu triunghi rosu. După 5-10 min. ajungem în dreptul confluentei Pârâului Caprei, care curge dinspre est, cu Valea Sâmbetei, unde întâlnim marcajul triunghi albastru. Traversăm râul pe malul estic, după acest marcaj si începem un urcus sustinut prin pădure pe poteca desfăsurată pe malul drept (nordic) al Pârâului Caprei. După cca o oră ajungem la baza coltilor de calcar ai Pietrei Caprei. Traversăm spre dreapta (sud) grohotisul de la baza acesteia, apoi Pârâul Caprei. în continuare, urmăm poteca ce se conturează prin vegetatie si depăsim culmea rotunjită ce mărgineste Pârâul Caprei spre sud-vest; apoi ne îndreptăm spre sud mergând aproape constant pe curba de nivel. Astfel, trecem firul a trei pâraie, ultimele două Pârâul cu Arini si Pârâul Doamnei. Ajungem pe o mică platformă înierbată unde întâlnim ramificatia spre est a potecii marcate cu punct rosu (traseul 11). De aici, coborâm o scurtă portiune spre sud-vest (prin coltul nord-vestic al Căldării Mari), până în poteca marcată cu triunghi rosu (aceasta leagă Cabana Valea Sâmbetei de Fereastra Mare, traseul 10), pe care coborâm pragul glaciar al văii Sâmbăta si-n cca 40 min. ajungem la cabană.

 

Traseul din Cabana Valea Sambetei spre Curmatura Racorelelor

Durata: 3 ore.

De la Cabana Valea Sâmbetei urmăm spre sud poteca marcată cu triunghi rosu cca 20 min. Ajungem la ramificatia de poteci, în punctul de formare al Râului Sâmbăta din cele două pâraie care curg dinspre sud-est si sud-vest. De aici continuăm spre dreapta (sud-vest), după marcajul punct albastru si-n scurt timp întâlnim curgând dinspre vest Pârâul Fierăstrăul. Urcăm o scurtă portiune pe partea sudică a acestuia, apoi usor spre stânga (sud-vest). Mai sus urmăm poteca în efort sustinut pe un vâlcel pietros, după care facem o traversare ascendentă tot spre stânga peste albia stâncoasă a unui pârâias. Atingem pintenul terminal al unei coame înierbate, prelungire spre est a Muchiei Dracului care separă Căldarea Răcorelelor din Sus de Căldarea Răcorelelor din Jos.
Continuăm în urcus pe această coamă, însotiti fiind spre sud de ulucul Pârâului Răcorelelor; apoi poteca face câteva serpentine si ne scoate în partea nord-estică a Căldării Răcorelelor din Sus. Traversăm spre dreapta (nord) partea de jos a Muchiei Dracului, printr-un horn scurt prevăzut cu un cablu. La mică distantă, mai sus, se ramifică spre nord poteca marcată cu punct rosu care traversează versantul estic al Muchiei Drăgusului (traseul 16). Pătrundem în Căldarea Răcorelelor din Jos, trecem pe lângă un lăcut (Topila Baronesei, 2200m) de la care continuând spre vest în urcus moderat, ajungem în Curmătura Răcorelelor (2298m).

 

Traseul din Cabana Valea Sambetei spre Fereastra Mare A Sambetei

Durata: 2 ore.

Traseul este accesibil iarna turistilor experimentati si alpinistilor.
De la cabană pornim spre sud, pe malul vestic al râului si după cca 20 min. ajungem la baza pragului glaciar, la confluensa celor două pâraie care formează Râul Sâmbăta. în acest loc se ramifică spre sud-vest traseul 13 spre Fereastra Mică a Sâmbetei, marcat cu bandă albastră si traseul 14 spre Curmătura Răcorelelor, marcat cu punct albastru. Traversăm apa spre stânga si ne angajăm într-un urcus pronunsat, în serpentine pentru depăsirea pragului glaciar. Astfel trecem pe lângă un izvor si după un efort sustinut de cca 30 min. pătrundem într-o vâlcea înierbată. Deasupra noastră spre dreapta, în buza pragului glaciar zărim crucea ridicată în amintirea unui schior mort într-o avalansă. Continuăm, o portiune scurtă, în urcus domol de-a lungul vâlcelei, până la ramificatia potecii spre Vârful La Cheia Bândei (traseul 11, marcaj punct rosu), cca 1750 m altitudine. Urmăm poteca marcată cu triunghi rosu spre sud si depăsind o zonă bolovănoasă pătrundem în Căldarea Bună sau Căldarea La Fereastra Mare. In stânga (est) se ridică impunător Coltul Bălăceni iar spre dreapta abruptul Vârfului Slănina. Traversăm căldarea spre sud, în urcus usor până sub pânza de grohotis de sub Fereastra Mare. In continuare, urmărim poteca în serpentine spre stânga si printr-un efort sustinut ajungem în Fereastra Mare a Sâmbetei (2188m). Aici întâlnim poteca crestei principale marcată cu bandă rosie (traseul 56-57).

 

Traseul din Cabana Valea Sambetei spre Fereastra Mica A Sambetei

Durata: 2.5 ore.

Marcaj: triunghi rosu până la baza pragului glaciar; bandă albastră în continuare (rar). Durata: 2 ore 30 min. Durata în sens invers: 2 ore.
Traseul este interzis iarna si este periculos vara dacă în scocul de sub creastă mai persistă zăpadă.
De la cabană urmăm spre sud poteca marcată cu triunghi rosu (traseul 10) până la confluenta celor două pâraie care formează Râul Sâmbăta. Continuăm o scurtă portiune pe malul vestic al pârâului din dreapta pe care întâlnim marcajul punct albastru al traseului 14 spre Curmătura Răcorelelor (2298m). Apoi, traversăm pârâul si urcăm domol spre sud, pe firul pietros al văii; mai sus depăsim într-un efort sustinut pragul glaciar. Intrăm în Căldarea La Fereastra Mică pe care o străbatem spre sud, mai aproape de Muchia Slănina care o delimitează spre est. Sub creasta principală urcăm accentuat usor spre dreapta printr-un scoc care ne scoate în Fereastra Mică (2191m), unde întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 57).

 

Traseul din Cabana Valea Sambetei spre Fereastra Racorelelor

Durata: 3.5 ore.

Traseul este comun până la intrarea în Căldarea Răcorelelor din Sus cu traseele 14 si 16. Parcurgem traseul 14 până înainte de traversarea zonei terminale a Muchiei Dracului. Înainte de a traversa muchia ne îndreptăm spre sud-vest, si pătrundem în urcus domol în Căldarea Răcorelelor din Sus. Putin mai sus trecem pe lângă un izvoras situat în stânga parcursului nostru iar apoi, după un scurt urcus, traversăm căldarea spre sud, printr-o zonă cu bolovani uriasi, până la piciorul pantei de grohotis de sub peretele Răcorelelor. Urcăm cu un efort sustinut până sub perete si continuăm spre vest, pe la baza acestuia după un hătas de capre. Ajungem în dreptul Ferestrei Răcorelelor care prezintă spre nord două hornuri separate de o muchie ascutită (Muchia dintre Hornuri). Trecem de hornul estic si de muchie si urcăm pe grohotis spre hornul vestic, lung de cca 20m; acesta este destul de înclinat (cca 50 de grade) dar nu este dificil fiind străbătut de un hătas de capre negre. îl urcăm cu atentie si iesim în creasta principală, în Fereastra Răcorelelor (2311 m), unde întâlnim traseul marcat cu bandă rosie (traseul 57).

 

Traseul din Cabana Valea Sambetei spre Poiana Lespezi

Durata: 6 ore.

CABANA VALEA SÂMBETEI (1401 m) – CĂLDAREA RĂCORELELOR DIN JOS -CĂLDĂRUSA LA CRINTĂ – POIANA LESPEZI – VALEA SÂMBETEI
Marcaj. triunghi rosu si punct albastru, comun cu al traseului 14 pe portiunea până pe Muchia Dracului, în continuare punct rosu. Traseul traversează versantul estic al Muchiei Drăgusului din Căldarea Răcorelelor de Sus până sub Vârful Hoaghea. Parcurgem traseul 14 până după traversarea Muchiei Dracului printr-un horn scurt prevăzut cu un cablu. La mică distantă, mai sus, se ramifică spre nord poteca marcată cu punct rosu pe care o urmăm. Pătrundem în zona inferioară a Căldării Răcorelelor din Jos pe care o traversăm pe curba de nivel. Pe parcurs întâlnim trei pârâiase. Părăsim Căldarea Nordică a Răcorelelor trecând peste un umăr. Continuăm pe curba de nivel, depăsim o scurtă portiune stâncoasă asigurată cu un cablu si ajungem în firul Pârâului Politei. Acesta formează un culoar impresionant. Trecem peste o zonă stâncoasă expusă (cca 15m) pe care este fixat un cablu de asigurare, apoi traversăm un fir secundar al Pârâului Politei. Urmăm poteca pe curba de nivel, pe sub câteva colturi de stâncă si ajungem în bazinul Pârâului Larg care prezintă trei fire secundare; îl depăsim, apoi urcăm o portiune scurtă. Continuăm pe curba de nivel printr-o zonă pietroasă, urmată de o alta înierbată, unde întâlnim un izvor viguros situat deasupra unui colt de stâncă. în cale ne apare o sa mică în estul căreia un colt stâncos ne oferă o perspectivă extraordinară asupra Muchiei Sâmbetei, vârfurilor La Cheia Bândei, Coltului Bălăceni, Slănina, Gălăsescu Mic si căldărilor de sub acestea (Căldarea Mare, Căldarea La Fereastra Mare si La Fereastra Mică).
Urmăm poteca spre nord, pe curba de nivel si în curând pătrundem în primitoarea căldărusă a Crintei; un bordei ciobănesc este situat în mijlocul acesteia. De aici coborâm domol spre nord si abătându-ne usor la stânga atingem spinarea rotunjită a Muchiei Drăgusului, în nordul Vârfului Hoaghea. Coborâm prin păsune două trepte ale crestei, după care intrăm în pădure si-n scurt timp ajungem în Poiana Lespezilor. în vestul acesteia este plasată o casă de vânătoare. De aici se poate continua pe poteca de pe muchie (acelasi marcaj punct rosu) până la complexul Sâmbăta (cca 2 ore 30 min.) Noi urmăm o ramificatie a potecii spre sud-est, si-n scurt timp începem o coborâre abruptă, în serpentine, la sfârsitul căreia traversăm spre sud două pâraie apropiate (Pârâul Jneapănului si Pârâul Crintei). După cca 45 min. de la părăsirea Poienei Lespezilor, ajungem în firul văii Sâmbăta (traseul 9), la cca 20 min. în aval de Cabana Valea Sâmbetei.

 

Traseul din Cabana Valea Sambetei spre Varful La Cheia Bandei

Durata: 2.5 ore.

De la cabană urmăm spre sud poteca marcată cu triunghi rosu, depăsim pragul glaciar si ajungem într-o vâlcea înierbată din care se ramifică spre est poteca marcată cu punct rosu, cca 1750m, (vezi descrierea traseului 10) pe care o urmăm. După câteva zeci de metri de urcus, ajungem pe un mic tăpsan, în estul unui umăr putin profilat. Acesta este situat pe o muchie slab conturată, desprinsă spre nord-vest din Vârful La Cheia Bândei. Versantul sudic al acesteia, cel care o individualizează de fapt, mărgineste spre nord Căldarea Mare a Sâmbetei. Din acest loc o potecă marcată cu triunghi albastru se desprinde spre nord (traseul 12 în sens invers).
Noi continuăm spre est, după marcajul punct rosu, în urcus sustinut pe muchia rotunjită. în partea de sus ne abatem spre stânga si atingem Muchia Sâmbetei în Saua Rezistoarele (2275m). 0 urmăm spre sud si în scurt timp ajungem pe creasta principală în veslul Vârfului La Cheia Bândei (2383m). La mică distantă spre sud întâlnim traseul de creastă marcat cu bandă rosie (traseul 56).

 

Traseul din Cantonul Piscul Negru spre Refugiul Caltun

Durata: 3 ore.

La cantonul Piscu Negru se ajunge pe drumul transfăgărăsan parcurgând 40 km de la barajul Vidraru. Din dreptul cantonului Piscu Negru părăsim Transfăgărăsanul spre vest pe drumul ce trece Râul Capra pe malul vestic, la Mănăstirea Piscu Negru. De aici urmăm poteca marcată cu triunghi si punct albastru spre nord si după o mică portiune cotim usor spre stânga îndreptându-ne spre firul Pârâului Paltinul care se varsă în Râul Capra la mică distantă în dreapta noastră. Ajungem în Poiana Paltinului unde traversăm pârâul pe malul estic, apoi străbatem o portiune împădurită si iesim la golul alpin. Trecem Pârâul Paltinul pe partea vestică putin mai sus de confluenta acestuia cu Pârâul Căltun, parcurgem o portiune spre nord dar în curând ne îndreptăm spre vest-sud-vest. în acest loc ne despărtim de marcajul punct albastru care însoteste spre nord poteca prin Căldarea Mare a Paltinului si atinge creasta principală în apropierea Seii Paltinului. Continuăm printre jnepeni după poteca marcată cu triunghi albastru până în firul Pârâului Căltun pe lângă care urcăm spre nord-vest. Pătrundem în căldarea glaciară, urmăm poteca spre vest-nord-vest si ajungem la Refugiul Călţun pe malul lacului (2135m). Câteva zeci de metri spre nord întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 59).

 

Traseul din Cantonul Piscul Negru spre Strunga Doamnei

Durata: 5 ore.

Marcaj: cruce galbenă si rosie Canton Piscu Negru – Muntele Podeanu si bandă albastră Muntele Podeanu – Strunga Doamnei. Timp intermediar pâna în saua Podeanului: 2 ore 30 min.
De pe Transfăgărăsan din dreptul cantonului Piscu Negru (situat la 40 km spre sud de barajul Vidraru) trecem podul peste Râul Capra pe malul vestic si prin spatele unei clădiri prindem spre sud-sud-vest poteca marcată cu cruce galbenă si rosie. în apropiere traversăm albia Izvorului Sec si după mai putin de o jumătate de oră de urcus sustinut cotim spre nord-vest pe un picior al muntelui Lespezi. Urcăm domol apoi ceva mai pronuntat si în serpentine iesim la gol. Trecem pe lângă stâna din Lespezi aflată pe dreapta si coborâm usor spre stânga în Pârâul Lespezilor. îl traversăm si cotim spre sud, urcăm scurt pe un tăpsan în apropierea altei stâni. Traversăm tăpsanul spre vest până la un vâlcel sec si continuăm spre sud în urcus de-a coasta. Pe această portiune apare si marcajul bandă albastră. în curând ne îndreptăm spre vest-sud-vest si urmăm poteca în serpentine care ne scoate la capătul unui drumeag. Acesta însotit de marcajul cruce rosie, continuă spre sud si apoi spre vest ajunge în nordul Seii Podeanu la o intersecţie a mai multor drumuri pastorale. Urmăm marcajul cruce galbenă si bandă albastră spre vest, spre culme. Poteca este mai putin vizibilă prin păsunea alpină. Atingem coama unui picior desprins spre sud-sud-est, apoi continuăm de-a coasta spre vest-sud-vest întâlnim un capăt de drum pe care ajungem la intersectia amintită (1900m) situată în nordul Seii Podeanului (1871m).
De aici continuăm în urcuş moderat spre nord-nord-est, pe o coamă lată după marcajul bandă albastră. Mai sus urmăm domol creasta spre nord-nord-vest, trecem peste Vârful Podeanu (2262m) şi unul puţin mai înalt (2274m). Din nordul acestuia, din Şeuţa Lespezilor părăsim creasta (care urcă spre Vârful Lespezi (2517m) pe versantul vestic şi-n curând coborâm spre stânga spre zona superioară a Căldarii Berbecilor. Traversăm căldarea pe direcţia generală nord-nord-vest şi ajungem în vestul Strungii Doamnei (2342m), în varianta potecii de creastă (traseul 59).

 

Traseul din Complex Sambata spre Cabana Valea Sambetei

Durata: 2.5 ore.

De la Complexul turistic Sâmbăta pornim spre sud pe drumul forestier care însoteşte Râul Sâmbăta cca 5 km. La cca 800 m mai sus se ramifică spre vest drumul forestier ce trece prin Vistisoara spre Orasul Victoria, lung de 10 km; după cca 500 m de la ramificaţie ajungem la Cabana Popasul Sâmbetei aflată în estul drumului. Pusin mai sus zărim pe malui drept al râului cochetul hotel Nitramonia. De la acesta în amonte câteva sute de metri se desprinde spre vest, pe lângă Pârâul Larg, o potecă marcată cu punct rosu spre Muchia Drăgusului. Continuăm spre sud si în curând traversăm râul pe malul estic; revenim pe partea vestică înainte cu aproximativ 250 m de capătul drumului forestier.
În continuare urmăm poteca în urcus moderat traversând de mai multe ori râul. Putin înainte de a iesi la gol se ramifică spre nord-vest o potecă marcată cu punct rosu, spre Poiana Lespezi din Muchia Drăgusului (traseul 14 în sens invers). La iesirea din pădure, se ramifică spre est, dincolo de râu, pe lângă Pârâul Caprei poteca marcată cu triunghi albastru spre Piatra Caprei (traseul 16). De aici, urcăm domol încă câteva zeci de metri ca apoi printr-un efort mai pronuntat să depăsim un prag care ne separă de cabană.

 

Traseul din Curmatura Calului spre Curmatura Zarnei

Durata: 1.5 ore.

Din Curmătura Calului (2200m) coborâm spre sud-est până în firul pietros al Pârâului Calului, pe care îl urmâm în coborâre domoală. Cursul acestuia se orientează încet spre sud pe măsură ce se apropie de firul văii Urlea. Părăsim pârâul cotind spre vest pe curba de nivel, parcurgem astfel o portiune scurtă, după care coborâm pronuntat spre Căldarea Urlea printr-o zonă ierboasă unde poteca este mai putin vizibilă. Ajunsi în firul văii traversăm Pârâul Urlea pe deasupra pragului glaciar si continuăm prin căldare spre sud. Ocolim o zonă mlăstinoasă spre dreapta, apoi cotim spre sud-est si în urcus usor de-a coasta atingem partea vestică a Curmăturii Zârna (1923m). Aici întâlnim marcajul bandă rosie care însoteste traseul crestei principale (traseul 56). La cca o sută de metri spre est de la punctul de jonctiune se află refugiul de formă semisferică.

 

Traseul din Curmatura Oticu spre Curmatura Bratilei

Durata: 4 ore.

larna traseul este recomandat alpinistilor si schiorilor experimentati în schiul de tură.
Traseul parcurge culmea de legătură dintre masivul lezer-Păpusa si Munţii Făgărasului. în Curmătura Oticului se poate ajunge de la Cabana Voina (950m) pe traseul marcat cu bandă rosie: Culmea Văcarea-Crucea Ateneului(2275m) -Vârful lezerul Mare (2462m) -Vârful Rosu (2469m), cca 4 ore 30 min. si triunghi rosu Vârful Rosu – Curmătura Oticului, cca 1 oră 30 min. Din Curmătura Oticului pornim spre nord pe versantul estic al culmii. în dreptul Vârfului Oticului (2044m) cotim spre nord-est si urcăm pe Vârful Mezea (2125m), apoi coborâm pe culme peste două vârfulete (2031m) si (2004m), din ultimul schimbăm directia spre nord, spre Curmătura Mezei (1865m). De aici urcăm sustinut până pe un vârf mic de 1944 m, apoi continuăm domol pe culmea lată. Ocolim Vârful Cătunu (2206m) prin vest după care ne îndreptăm spre nord-nord-vest. Trecem prin vestul Vârfului Brătila (2274 m) si-n coborâre usoară ajungem în Curmătura Brătilei (2125m), lângă un mic lac nival, unde întâlnim poteca crestei principale marcată cu bandă rosie (traseul 55) si pe cea marcată cu triunghi rosu de pe Valea Dejanilor (traseul 3).

 

Traseul din Curmatura Zarnei spre Fereastra Mare A Sambetei

Durata: 3.5 ore.

Din Curmătura Zârnei (de la refugiu) pornim spre vest si după cca 100m de mers aproape orizontal lăsăm spre dreapta marcajul punct rosu spre Cabana Urlea (traseul 8). Continuăm spre vest în urcus pe o portiune stâncoasă apoi prin păsunea alpină. După ce depăsim prin stânga un umăr stâncos (2216m) cotim spre sud-sud-vest pe deasupra căldării nord-vestice a Zârnei si atingem culmea Leaota-Zârna în sudul Vârfului Leaota (2312m). Urmăm spre nord-vest în urcus usor poteca mai slab conturată prin păsunea Sleaului Leaotei (un platou usor înclinat spre sud). Trecem prin sudul unui vârf rotund (2365m) de unde continuând spre vest lăsăm spre nord un alt vârf (2386m) si prin saua plată a Leaotei (2364m) ajungem sub Vârful La Fundu Bândei (2454m). Din acesta creasta îsi schimbă directia spre nord până în Vârful Urlea, formând o custură lungă de 1,75 km care separă două mari căldări, Căldarea Urlea la est si Căldarea Bândea la vest. Depăsim Vârful La Fundu Bândei traversând spre dreapta pe o brână care ne scoate pe Custura Urlei. Urmăm poteca spre nord pe versantul vestic al custurii ocolind Vârful lezerului (2429m). în nordul acestuia atingem creasta în locul din care se desprinde spre sud-est o potecă marcată cu punct albastru spre Lacul Urlea (2194m) în continuare coborâm usor spre stânga, apoi ocolim Vârful Urlea (2473m) pe curba de nivel, pe directia nord-vest si ajungem în saua estică a Curmăturii lui Mogos (2344m). Aici întâlnim poteca marcată cu triunghi albastru ce trece peste Vârful Urlea spre Cabana Urlea (traseul 7).
Continuăm pe poteca de creastă marcată cu bandă rosie, pe curba de nivel, prin sudul Vârfului lui Mogos (2398m) si saua vestică a lui Mogos (2330m), apoi ocolim Vârful La Cheia Bândei (2383m) prin sud. Aici întâlnim ramificându-se spre nord peste vârf poteca marcată cu punct rosu spre Valea Sâmbetei (traseul 11). Cotim spre stânga (sud-vest) si-n coborâre usoară prin apropierea crestei depasim câteva vârfulete si Coltul Bălăceni (2286m) retras putin mai la nord. 0 coborâre ceva mai pronuntată spre vest ne scoate în Fereastra Mare a Sâmbetei (2188m), unde dinspre nord urcă poteca marcată cu triunghi rosu (traseul 10) pe care în cca 1 oră 30 min. putem aiunge la Cabana Valea Sâmbetei (1401m).

 

Traseul din Curmatura De Sub Gorganu spre Varful Moasa

Durata: 0.5 ore.

În Curmătura de sub Gorganu ajungem pe traseul 41. De aici urmăm spre sud poteca marcată cu triunghi albastru desfăsurată pe versantul vestic al Muchiei Moasei prin apropierea crestei. Atingem creasta principală abătâdu-ne usor spre dreapta, în vestul Vârfului Moasa (2034m) la cca 1960 m altitudine. Aici întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 61).

 

Traseul din Fereastra Mare A Sambetei spre Saua Podragului

Durata: 6 ore.

Din Fereastra Mare a Sâmbetei urcăm pronuntat spre vest-sud-vest peste Vârful Slănina (2268m), după care coborâm pe directia nord-vest în Fereastra Mică a Sâmbetei (2191 m), unde ajunge dinspre nord traseul 13 marcat cu bandă albastră (marcaj în bună parte sters). în continuare urcăm spre vest Muntele Gălăsescu Mic ale cărui patru vârfuri putin pronuntate (cel mai înalt 2433m) le ocolim prin sud si coborâm în Fereastra Răcorelelor (2311m); spre nord, hornul vestic al acesteia este accesibil pentru turistii experimentati, după coborârea acestuia se ajunge în Căldarea Răcorelelor din Sus si mai departe în Valea Sâmbetei (traseul 15). Urmăm poteca marcată cu bandă rosie spre vest dar în curând cotim spre sud-vest si atingem creasta desprinsă spre sud din Vârfui Gălăsescu Mare (2470m), de unde ne îndreptăm spre nord-vest si-n coborâre domoală, pe deasupra căldării estice a Văii Rele atingem Saua Vistisoarei (2304m). Ocolim pe versantul sudic Vârful Gălbenelele (2456m), Saua La Hârtopu Ursului (2369m), Vârful Hârtopul Ursului (2461m) si coborâm prelung în Portita Vistei (2310m). Trecem pe lângă refugiul amplasat aici si-n partea vestică a acesteia întâlnim urcând dinspre nord pe Valea Vistea Mare poteca marcată cu triunghi rosu (traseul 18) iar dinspre sud cu acelasi marcai poteca de pe Valea Rea (traseul 46).
Din Portita Vistei urcăm pronuntat pe Vârful Vistea Mare (2527m), al treilea ca altitudine din Muntii Făgărasului si din Carpatii românesti. Spre sud urmând marcajul punct rosu (traseul 47) pe cea mai înaltă custură din tară se poate ajunge în cea o jumătate de oră pe Vârful Moldoveanu (2544m) cel mai înalt din România.
De pe Coltul Vistea Mare coborâm spre nord-vest în Saua Orzănelei (2305m) unde urcă dinspre sud-vest prin Căldarea Orzăneaua Mare o potecă marcată cu triunghi rosu (vezi traseul 48) Continuăm pe poteca de creastă prin sudul Vârfului Ucisoara (2418m) si prin Saua Ucisoara (2312m), după care printr-un ocol spre sud depăsim vârfurile \\\’Ucea Mare (2434m) si Corabia (2406m) si ajungem în Saua Ucei Mari (2226m). De aici urcăm spre sud-vest în coama Muntelui Podu Giurgiului al cărui vârf (2358m) rămâne pe dreapta, apoi coborâm domol spre nord-vest, prin sudul Vârfului Tărâta, în Saua Podragului (2307m). Aici întâlnim urcând dinspre nord poteca marcată cu triunghi rosu (traseul 23) pe care putem coborî la Cabana Podragu (2136 m) unde ajungem în cca o jumătate de oră. Dinspre sud urcă străbătând Valea Buda, Izvorul Mircea si Izvorul Podu Giurgiului o potecă marcată cu triunghi albastru (traseul 48).

 

Traseul din Gura Vaii Vladului spre Varful Berevoescu

Durata: 3 ore.

larna în functie de starea zăpezii este accesibil alpinistilor.
Gura Văii Vladului este locul de formare al Râului Dâmbovita din Pârâul Vladului (nord) si Pârâul Boarcăsu (sud-vest). Aici se ajunge parcurgând 37,5 km pe drumul de pe Valea Dâmbovitei care se ramifică din soseaua Câmpulung – Brasov (DN 73) cu putin înainte de intrarea dinspre Rucăr în localitatea Podu Dâmbovitei. Astfel trecem prin Cheile Plaiului Mare, Săticu de Jos si de Sus, Cheile Petrimanului; parcurgem drumul de contur pe partea sudică a Lacului Pecineagu, apoi traversăm apa râului pe malul nordic si după încă cca 4,5 km pe drumul forestier, ajungem la confluenta celor două pâraie (1231m).
De aici urmăm spre nord drumul forestier de pe Valea Vladului 5,5 km, până la capătul acestuia din poiana cu stâna Vladului (1540m). Continuăm în urcus pe partea estică a pârâului după poteca pastorală largă si în cca 2 ore ajungem în poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 55} la vest de Vârtul Berevoescu (2300m). La sud de acest punct se află Refugiul Berevoescu la care se poate ajunge în cca 10 min.

 

Traseul din Gura Vailor spre Portita Vistei

Durata: 7 ore.

Gura Vailor este locul de formare al Râului Doamnei din pâraiele Vaii Rele si Zârnei. Aici se ajunge din localitatea Slatina parcurgând 20 km pe drumul forestier de pe Valea Doamnei. De la Gura Vailor urmam pe malul vestic al apei drumul de pe Valea Rea şi după cca 12 km ajungem la barajul de la Balta Pojarnei. Mai sus, aproape de coada lacului se desprinde la stânga poteca marcata cu triunghi rosu (traseul 47) spre Curmatura Malitei. Continuam pe firul apei spre nord, pe drumul forestier, însotiti de marcajul triunghi rosu si dupa ceva mai mult de o ora (cca 5 km) de la Balta Pojarnei ajungem la Gura Bândei (1335m), loc unde în Valea Rea se varsa Pârâul Bândea care curge dinspre nord-est. De aici pâna la capatul drumului mai parcurgem aproape un kilometru. în continuare urmam poteca marcata cu triunghi rosu, traversam apa pe partea estica, ajungem la stâna si câteva sute de metri mai sus trecem peste pârâul estic al Vaii Rele, apoi pe sub abruptul Buduru Mare, ridicat în dreapta noastra. Urcam pragul glaciar si patrundem în Caldarea Mare a Vaii Rele pe care o strabatem urmând firul pârâului spre nord-vest, apoi spre vest pâna în apropierea Lacului Vestic al Vaii Rele (2156m), de unde spre nord-nord-vest ajungem în scurt timp în Portita Vistei (2310m), în poteca de creasta marcata cu banda rosie (traseul 57). Durata de la capatul drumului forestier pâna aici 2 ˝ ore. La mica distanta, în partea estica a Portitei se afla refugiul salvamont.

 

Traseul din Izvorul Negoiului spre Saua Cleopatrei

Durata: 3.5 ore.

La confluenta Izvorului Scării cu Izvorul Negoiu, punctul de formare al Râului Topolog se ajunge din localitatea Sălătrucu parcurgând spre nord drumul forestier de pe Valea Topologului cca 35 km sau de la Cabana Cumpăna (cca 6 ore) pe poteca marcată cu triunghi rosu peste muntii Clăbucet si Marginea si 2,5 km până la capătul drumului forestier de pe Topolog. Puţin mai sus de capătul drumului forestier traversăm Pârâul Negoiu spre nord si în curând ajungem la bifurcatia potecilor spre Valea Scării (nord-vest) marcaj cruce albastră si spre Valea Negoiului (nord-nord-est) marcaj triunghi rosu pe care o urmăm. După cca o jumătate de oră trecem prin Poiana Negoiului, lăsăm pe dreapta, dincolo de pârâu o stână si cotim usor spre stânga în urcs. lesim la gol, si după o scurtă portiune în urcus traversăm spre dreapta pârâul ce curge din Căldarea Mieilor si zona terminală a rnuchiei ce se desprinde spre sud din Vârful Serbota. În continuare urmăm valea spre nord-nord-est, trecem apa pe malul estic pe sub două frumoase cascade si depăsind pragul glaciar pătrundem în Câldarea Mioarelor (Căldarea Pietroasă a Negoiului). Continuăm spre nord prin estul Lacului Negoiu (1963m) în urcus prin căldare până în Saua Cleopatrei, unde întâlnim poteca marcată cu bandă rosie (traseul 59-60). De aici putem ajunge la Cabana Negoiu pe poteca marcată cu triunghi albastru (traseul 33 în sens invers) în cca 2 ore.

 

Traseul din Izvorul Negoiului spre Saua Scarii

Durata: 3 ore.

La confluenta Scara-Negoiu ajungem din localitalea Sălătrucu parcurgând spre nord până la capăt drumul forestier de pe Valea Topologului (cca 35 km). Puţin mai sus traversăm Pârâul Negoiu ai-n curând ajungem la bifurcatia potecilor spre Pârâul Negoiului marcaj triunghi rosu (traseul 53) si Pârâul Scara marcaj cruce albastră pe care o urmăm la stânga (nord-vest). Urcăm moderat pe malul stâng al apei si după mai putin de o jumătate de oră trecem pe lângă stâna din Scara (1440m). lesim la gol, continuăm spre nord; depăsim în urcus pronuntat pragul glaciar iar mai sus traversăm firul pârâului pe partea vestică. Străbatem Căldarea superioară a Scării pe malul drept al pârâului apoi ne abatem spre nord-nord-est si-n urcus moderat atingem Saua Scării (2146m), în poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 60). Aici este amplasat un refugiu salvamont. De aici putem ajunge la Cabana Negoiu în 2 ore pe poteca marcată cu cruce albastră (traseul 36 în sens invers) sau la Cabana Bârcaciu pe traseul de creastă până în vestul Vârfului Scara, iar de aici pe poteca marcată cu cruce rosie 2 ore (traseul 39 în sens invers).

 

Traseul din Lacul Balea spre Saua Paltinului

Durata: 1 ore.

La Lacul Bâlea (2027m) ajungem de la Cabana Paltinul parcurgând spre este drumul spre fosta cabană de la lac. După ce traversăm pârâul care-si are obârsia în lac urcăm spre est o scurtă portiune si prindem spre sud poteca marcată cu bandă albastră. 0 urmăm dând ocol pe deasupra lacului si tunelului transfăgărăsanului. Traversăm spre vest zona superioară a Piscului Bâlei în urcus pronuntat prin nordul Vârfului Paltinul (2399m) si ajungem în Saua Paltinului (2350m), în poteca crestei principale marcată cu bandă rosie (traseul 59).

 

Traseul din Orasul Avrig spre Cabana Barcaciu

Durata: 6 ore.

Traseul este accesibil tot timpul anului (auto până la Cabana Poiana Neamtului).
Din centrul Avrigului, din DN1, traversăm localitatea spre sud-est si parcurgem pe drumul ce insoteste Râul Mare al Avrigului 14,5 km până la Cabana Poiana Neamtului. Pe acest parcurs întâlnim : cabana Fernando pe stânga drumului (est) la cca 7,6 km de Avrig; pe dreapta (vest) Cabana Ghiocelul si campingul Zenove, aflale la 9s km de soseaua natională. La cca 10,5 km se ramifică spre vest peste Râu Mare drumul forestier de pe Râu Jibrii, pe care se poate ajunge la Izvorul Florii, apoi se poate continua pe Muchia Moasei spre adăpostul de la Suru (traseul 41). De la Cabana Poiana Neamţului (706m) urmăm spre sud drumul forestier încă câteva sute de metri, apoi îl părăsim spre stânga în urcus moderat după un drum de tractor. Mai sus drumeagul continuă pe curba de nivel. După cca 20 min. il părăsim spre dreapta (vest), pe poteca marcată cu cruce rosie peste Pârâul Comănesei si urcăm în serpentine spre culmea Picioruiui Bârcaciului, pe care o urmăm spre sud-sud-est si în mai puţin de 2 ore ajungem în frumoasa poiană unde este situată Cabana Bârcaciu (1550m).

 

Traseul din Orasul Victoria spre Cabana Podragu

Durata: 7.5 ore.

ORASUL VICTORIA (540 m) – VALEA UCEA MARE – FEREASTRA IEZERULUI (2250 m) -CABANA PODRAGU (2136 m)
Din Orasul Victoria până în Sumerna, la ramificatia drumului spre Cabana Arpas parcurgem 3,3 km, apoi spre sud încă cca un kilometru după care ne despărtim de drumul forestier care urcă pe Ucisoara Seacă si-l urmăm pe cel din stânga, spre Râul Ucea Mare pe care îl traversăm peste un pod după cca 2,3 km. (O parte a acestui parcurs se poate scurta asfel: după ce parcurgem cca 800 m spre sud de la punctul de ramificatie al drumului spre Cabana Arpas urmăm spre stânga, peste Pârâul Ucisoara Seacă, un drumeag care străbate o fâneată, si întâlneste mai sus drumul forestier. După ce trece de pod drumul se îndreaptă spre nord-est, traversează piciorul Muchiei Gârdomanuiui spre est si continuă spre sud pe Valea Ucisoara. Ajunsi pe culmea Gârdomanului, o urmăm spre sud, în urcus domol orientându-ne mai mult după marcajul forestier (o dungă rosie verticală trasată pe copaci), poteca fiind mai putin vizibilă în zona de jos a traseului. Trecem peste Vârful Tolfa (1007m) (de unde poteca se conturează mai bine), apoi printr-o sa putin adâncă, iar mai sus, printr-o poienită înconjurată de molizi în mijlocul pădurii de fag, loc numit La Comandă (1075m). Putin mai jos întâlnim o potecă care porneste din drumul forestier din apropierea podului si urcă pe versantul vestic al culmii. Continuăm pe culme în urcus sustinut, apoi coborâm într-un luminis numit Poiana La Şteghie (1273m). în acest loc poteca părăseste culmea prezentând două ramificaţii, una la stânga pe versantul estic duce în Poiana Gârdomanului, cealaltă pe care o urmăm, mai bine conturată se abate pe coasta vesticâ. După cca o jumătate de oră de urcus usor întâlnim o ramificatie la stânga, spre casa de vânătoare din Gârdomanu, iar putin mai la sud intersectăm firul unui izvoras. La mică distantă începem o coborâre rapidă, în serpentine, spre vale. Ajungem în apropierea Râului Ucea Mare al cărui mal estic îl urmăm spre sud. Mai sus valea este seacă, apa infiltrându-se sub stratul de bolovani al albiei. Trecem de o poiană prin care curge un pârâu dinspre est. După cca o oră de la coborârea în firul văii iesim la gol străbătând o poiană prelungită pe albia seacă a văii. Pe această portiune întâlnim un bordei ciobănesc. în continuare, urcăm usor pe partea estică a apei (care aici se mentine la suprafată), traversăm Pârâul Calului care curge dinspre est printre două muchii stâncoase, contraforturi puternice ale Muchiei Gârdomanului si în curând ne angajăm usor spre stânga în serpentine, în urcusul pronuntat al pragului glaciar care prezintă două trepte. în dreapta noastră apa râului formează două frumoase cascade. După depăsirea pragului glaciar părăsim poteca care se îndreaptă spre sud-est spre un bordei ciobănesc (situat sub coasta vestică a Muchiei Gârdomanului) si cotim usor spre dreapta (vest). Pătrundem în primitoarea Căldare Mare a Ucii Mari si o traversăm spre sud pe lângă o zonă mlăstinoasă (un lac colmatat). Ajungem sub pragul glaciar superior, lângă un bolovan urias. Continuăm spre vest, pe marginea nordică a unui vâlcel, în urcus pronuntat; trecem printr-o căldărusă suspendată si la cca o oră de la plecarea din căldare atingem Curmătura lezerului (2250m), o sa îngustă din zona superioară a Muchiei Tărâta. Coborâm în Căldarea Podragului spre nord-vest, apoi spre vest prin nordul Lacului Podragu întâlnim poteca marcată cu bandă albastră (traseul 20) pe care continuăm până la Cabana Podragu (2136m).

 

Traseul din Orasul Victoria spre Cabana Turnuri

Durata: 3.5 ore.

ORASUL VICTORIA (540 m) – POIANA BOLDANULUI (1615 m) – CABANA TURNURI (1520 m). larna traseul nu este accesibil decât până în Poiana Boldanului.
Până în Poiana Boldanului (1615m) parcurgem traseul 19. La intrarea în poiană se ramifică spre sud-vest poteca marcată cu triunghi rosu pe care o urmăm. Traversăm în urcus usor versantul vestic al Piscului lui Ban apoi ne mentinem pe curba de nivel (cca 1700m) si trecem mai multe vâlcele. Coborâm în Pârâul Custurii, la intersectia acestuia cu traseul de iarnă dintre cabanele Turnuri si Podragu, de unde coborâm o portiune scurtă spre nord-vest până la Cabana Turnuri (1520m).

 

Traseul din Orasul Victoria spre Lacul Podragel

Durata: 5.5 ore.

. ORASUL VICTORIA (540 m) – VALEA ARPASULUI – LACUL PODRĂGEL (1980 m)
Marcaj: triunghi rosu până în portiunea de jos a Muchiei Podragului (traseul 22), de aici la Lacul Podrăgel punct rosu. Din culmea Podragului traseul nu este accesibil iarna.
Din Orasul Victoria până în zona inferioară a Muchiei Podragului urmăm traseul 22.
Astfel atingem piciorul Piscului Podragu după cca o oră si jumătate de la părăsirea drumului forestier. Din acest acest punct urmăm de-a coasta, în coborâre spre vest-sud-vest poteca marcată cu punct rosu (marcaj vechi, partial sters). Traversăm Râul Arpasului pe malul vestic si străbatem spre sud, prin apropierea apei o frumoasă pădure de fag. Putin mai sus intrăm în etajul coniferelor si trecem prin două poiene cu vegetatie răvăsită, străbătute de pâraie care curg din Muchia Albotei, formidabile culoare de avalansă. lesim la golul alpin la cca o oră de la părăsirea culmii Podragului, traversând încă un vâlcel despădurit care brăzdează versantul estic al Albotei. La mică distanţă pe partea dreaptă zărim casa de vânătoare din Valea Arpasului (cca 1250m). Continuăm spre sud în urcus domol si-n scurt timp ajungem la o stână înconjurată de mai multi bolovani uriasi.
Mai sus, după ce trecem prin dreptul unui pinten calcaros, profilat în coasta estică a Albotei traversăm firul apei pe malul estic, intrăm în pădure si urcăm sustinut abătându-ne usor spre stânga pentru a depăsi pragul glaciar inferior al căldărilor Arpasului. Trecem astfel, de punctul de confluentă al Pârâului Podrăgel cu apele Arpasului Mare. lesim din pădure si continuăm în urcus moderat prin păsune pe malul drept (estic) al Pârâului Podrăgel. în curând panta se accentuează si după ce facem o buclă spre stânga trecem prin dreptul unui abrupt stâncos extraordinar, profilat în versantul vestic al Piscului Podragului. Urcusul pragului glaciar al Căldării Podrăgel ne supune unui efort atletic. După cca 1 oră 15 min. de urcus pe Valea Podrăgelului ajungem la Lacul Podrăgel (1980m) asezat în frumoasa căldare omonimă. De la lac urcăm spre sud-sud-est prispa stâncoasă care-l mărgineste spre sud si în scurt timp întâlnim poteca marcată cu bandă albastră (traseul 25), pe care putem continua spre est prin Curmătura dintre Lacuri (2270m) la Cabana Podragu (cca 40 min).

 

Traseul din Orasul Victoria spre Muchia Tarata

Durata: 7.5 ore.

ORASUL VICTORIA (540 m) – LA SIPOT (1470 m) – MUCHIA TĂRÂTA – CABANA PODRAGU (2136 m)
Din Orasul Victoria, de la autogară, după ce trecem calea ferată ne îndreptăm spre sud pe soseaua spre combinat, după cca 1,4 km cotim spre vest pe un drum nemodernizat, pe care parcurgem cca 2 km până în Sumerna, la ramificatia spre Cabana Arpas. Se poate scurta acest parcurs continuând pe sosea până la poarta combinatului, de unde urmăm spre dreapta o potecă care in curând îsi schimbă directia spre sud si coboară in firul Râului Ucea pe care-l traversează pe o punte si continuă spre sud-vest intersectând drumul aproape de ramificatia spre Cabana Arpas.
Continuăm pe drumul spre sud si după cca 1 km de la ramificatie, spre stânga se desprinde drumul forestier spre văile Ucea Mare si Ucisoara; urmăm drumul din dreapta de pe Ucisoara Seacă încă 1,3 km după care-l părăsim spre est si urcăm moderat pe poteca marcată cu bandă albastră în creasta Piciorului Ucei.
Urmăm poteca spre sud prin pădurea de fag, într-un urcus prelung si după cca 45 min. de la părăsirea drumului ajungem în poienita La Seută (1203m). Continuăm printr-un culoar tăiat în pădurea deasă de molid, apoi în urcus moderat trecem de Poiana La Aschii. Putin mai sus părăsim culmea traversând spre sud-vest, spre izvorul ,,La Sipot\\\” (1470m). Aici întâlnim poteca marcată cu triunghi albastru care urcă dinspre nord-vest, de la Cabana Arpas. De “La Sipot\\\” urmăm poteca spre vest dar în scurt timp cotim spre sud si urcăm în serpentine. Trecem pe versantul vestic, ocolim pe curba de nivel Vârful Boldanu (1679m) si ajungem în Poiana Boldanului (1615m). De aici se ramifică spre dreapta poteca marcată cu triunghi rosu spre Cabana Turnuri (traseul 21). Traversăm poiana spre sud, pe sub culme; străbatem o ultimă porţiune împădurită si iesim la gol. Continuăm pe creastă un scurt segment după care depăsim Piscul lui Ban (1925m) prin est. Urmăm poteca pe versantul vestic si ocolind cele două vârfuri ale Babei (cel Nordic, 1962m; cel Sudic 1955m) ajungem în Curmătura Lespezilor (1908m).
În cotinuare traseul se desfăsoară pe versantul vestic până în Curmătura La Calea Carelor. Astfel, din Curmătura Lespezilor ocolim Vârful La Pârâul Jneapănului (2104m) si pe sub Curmătura Afundă (2050m) traversăm spre dreapta pentru a evita o zonă stâncoasă ascutită, apoi urcăm pronuntat în serpentine scurte până sub Vârful Serpentinelor (2120m). Continuăm pe sub un segment de creastă ascutită, trecem de Vârful Custurii (2170m) intersectând o muchie vestică a acestuia (perspectivă extraordinară asupra Căldării Podragului) după care poteca se îndepărtează de creastă păstrându-se pe curba de nivel. Trecem prin dreptul vârfurilor La Pârâul Cheii (2196m) si Preluncilor (2228m si 2236m) si ajungem în saua largă Curmătura La Calea Carelor (2190m). Părăsim Muchia Tărâtei spre sud-vest în coborâre spre Căldarea Podragu; ajungem pe malul nordic al lacului Podragu de unde urcăm spre vestica 200 metri până la Cabana Podragu (2136m).

 

Traseul din Orasul Victoria spre Portita Vistei

Durata: 7 ore.

Din centrul Orasului Victoria pornim spre est, pe soseaua spre satul Vistea, după câteva sute de metri cotim spre sud si ajungem la gară. Traversăm calea ferată si parcurgem pe un drum spre sud cca 1 km, după care întâlnim drumul spre complexul Sâmbăta, pe care-l urmăm spre est aproape 5 km. Ajungem la ramificatia drumului forestier spre Valea Vistea Mare, pe care-l parcurgem până la capăt (cca 4 km), în Poiana Terzii. De aici, urmăm poteca marcată cu triunghi rosu care însoteste valea traversând-o de câteva ori. lesim la golul alpin după cca 2 ore de la plecarea din Poiana Terzii. Urcăm domol spre sud pe partea estică a vaii al cărui fir de apă se pierde în curând în bolovănisul albiei. Putin mai sus traversăm albia pe partea vestică si continuăm prin păsunea alpină. Astfel, ajungem la baza treptei glaciare, destul de putin proeminente, a Căldării Vistea Mare. 0 depăsim în urcus mai pronuntat si în curând ajungem pe un tăpsan înierbat, pe care-l parcurgem spre sud. în continuare, urcăm sustinut, în serpentine, diagonal spre stânga (sud-est) trecând peste o zonă de bolovani si grohotis până sub peretele din fundul căldării. Cotim spre dreapta (sud-vest) si în urcus moderat, pe sub abruptul creastei principale, trecem pe deasupra unui tanc singuratic, ne orientăm spre sud si iesim în Portita Vistei (2310m), în poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 57).

 

Traseul din Porumbacu De Sus spre Cabana Negoiu

Durata: 6 ore.

În Porumbacu de Sus se ajunge din Porumbacu de Jos (din DN1) parcurgând spre sud 4 km pe drum auto. De aici continuăm cca 15 km pe drumul forestier care însoteste Râul Mare al Porumbacului până la confluenta pâraielor Serbota si Sărata (930m) din care acesta se formează. Putin mai sus urmăm poteca marcată cu triunghi albastru, care urcă pe piciorul Serbotei la Cabana Negoiu (1546m), la care ajungem după cca 2 ore de la părăsirea drumului forestier.

 

Traseul din Satul Berivoi spre Varful Belia Mare

Durata: 7 ore.

Accesibil auto pe drumul forestier până in Capu Piciorului. larna traseul este accesibil doar alpinistilor.
În satul Berivoi se ajunge din Făgăras pe sosea, parcurgând spre sud 12 km prin Hurez si Săsciori. Din Berivoi pornim spre sud si după un kilometru ajungem la soseaua Persani – Orasul Victoria, numită de localnici Calea Tării sau Drumul Tării. Parcurgem pe aceasta 200 de metri spre est, până la podul peste Râul Berivoi. De aici continuăm spre sud, pe partea vestică a apei, pe drumul de tară, numit Calea Râului, până la cantonul silvic situat în gura văii Berivoiului. Aici se poate ajunge si din localitatea Recea parcurgând 5 km spre sud-est pe drumul forestier. De la canton urmăm 5 km spre sud drumul forestier de pe Valea Berivoiului până în Capu Piciorului. Astfel, la 300 de metri mai sus întâlnim pe stânga ramificatia spre Mănăstirea Berivoi situată în apropiere, într-o frumoasă poiană, pe malul drept al râului; după 3 km trecem pe partea estică a apei, în locul numit ,,Pe Luturi\\\\\\\” (cabană forestieră), câteva sute de metri mai sus trecem pe malul vestic si după încă cca 1,3 km ajungem la capătul drumului forestier, în Capu Piciorului, la confluenta Râului Berivoi cu Pârâul Drăculea.
Traversăm râul pe pod si la mică distantă urmăm spre sud poteca de pe Picioru Bătrân. Dupa un scurt urcus mai abrupt atingem culmea. Parcurgem fără dificultăti o portiune de creastă ascutită si accidentată (cca 10 min.). Urmează o portiune cu panta pronuntată (cca 30 min.), apoi culmea devine mai domoală; în curând ajungem în Poiana Piciorului, pe care o traversăm spre sud. După aceasta urmăm poteca printr-o pădure deasă de molid si-n scurt timp iesim la golul alpin. Trecem în urcus moderat pe lângă un colt stâncos, ca o căciulă; iar putin mai sus pe lângă altul mai mare si mai ascutit; ocolim prin est un vârfulet înierbat si ajungem în sudul acestuia într-o sa mică, cu iarbă grasă, locul de ramificatie al Piciorului Bătrân din Culmea Scoarta. La mică distantă spre sud-est se zăresc izvoarele Pârâului Drăculea. Continuăm spre sud ocolind prin stânga un câmp de jnepeni (pe această portiune poteca este mai slab conturată) si ajungem pe culmea lată a Scoartei. Aici întâlnim poteca care urcă din Valea Sebesului, trece pe la stâna din Pietricea (1595m) si peste Vârful de Amiază (1914m) spre creasta principală. Cotim pe aceasta spre sud-vest, trecem pe lângă câteva bălti nivale si prin sudul vârfului stâncos al Banciului (1965m) si coborâm spre sud în Curmătura Tiganului (1850m). Depăsim cele două sei ale acesteia, separate de un mic vârf si continuăm pe versantul dinpre Căldarea Belia Mare, ocolind culmea stâncoasă. Urmăm poteca foarte bine conturată în urcus usor. In scurt timp, începem un urcus pronuntat spre est, spre culme, în apropierea căreia poteca se pierde în iarbă. Ajungem pe un tăpsan, unde întâlnim crucea unui cioban (Andrei Scarlat) ucis în 1928 de haiducul Bălan. Continuăm spre sud pe panta domoală si în curând atingem Vârful Belia Mare (2295m). De pe acesta în coborâre usoară spre sud-vest ajungem în traseul de creastă, marcat cu bandă rosie (traseul 55), în vestul Vârfuiui Berevoescu Mare (2300m), la câteva sute de metri spre nord de Refugiul Berevoescu.

 

Traseul din Satul Breaza spre Cabana Urlea

Durata: 4 ore.

În Breaza se ajunge din Făgăras parcurgând cca 20 km pe sosea prin satele Hurez, Săsciori, Recea si Gura Văii. Din Breaza pornim spre sud pe drumul de tară. După cca 2,2 km ajungem la o bifurcatie de drumuri, de unde urmăm usor spre stânga drumul forestier de pe Valea Pojortei 2,5 km. În continuare urmăm poteca desfăsurată pe marginea Râului Pojorta traversând de pe un mal pe altul de câteva ori. La 2 ore de la bifurcatie ne îndepărtăm de cursul apei urcând usor pe partea vestică; în scurt timp ne abatem la dreapta părăsind valea într-un urcus greu în serpentine scurte pe poteca numită Plaiul Hotului si în mai putin de o oră ajungem la Cabana Urlea (1533m).
Accesul la cabana se poate face si pe variantele Coltii Brezei (punct rosu) sau Valea Brezcioarei(triunghi albastru).

 

Traseul din Satul Dejani spre Curmatura Bratilei

Durata: 5 ore.

Traseul este accesibil auto pe drumul forestier cca 14 km, până la golul alpin. Traseul nu este accesibil iarna.
În satul Dejani se poate ajunge din Făgăras parcurgând 15 km pe sosea, prin Hurez, Săsciori si Recea. Din Dejani pornim spre sud, trecem de păstrăvărie si de ramificatia spre vest (4,5 km din Dejani) a drumului spre Mănăstirea Dejani si urmăm drumul forestier ce însoteste Râul Dejanilor până în zona golului alpin, unde este situată o casă de vânătoare. De la casa de vânătoare continuăm câteva minute spre sud-vest până la capătul drumului ; traversăm râul pe malul vestic si întâlnim poteca turistică desfăsurată pe partea vestică a văii. Aceasta se desprinde din drum la cca 500 metri mai jos de casa de vânătoare, în apropierea stânii din Gropile. Urmăm, în urcus moderat spre sud, poteca foarte bine conturată. Depăsim pragul glaciar si urcăm usor pe terasa superioară a văii (în zona de gol alpin Valea Dejanilor este numită Valea Radului), de unde după ce trecem de izvorul Radului urcăm fără dificultate în Curmătura Brătilei (2125m), unde se găseste un mic lac nival. Aici întâlnim traseul de creastă marcat cu bandă rosie (traseul 55) si traseul sudic ce face legătura cu Muntii lezerului, prin Curmătura Oticu, marcat cu trunghi rosu (traseul 45).

 

Traseul din Satul Sebes spre Saua Comisului

Durata: 7 ore.

Accesibil auto 15 km, pe drumul forestier ce însoteste Valea Sebesului. Traseul este accesibil tot timpul anului.
În satul Sebes se ajunge din Făgăras pe o sosea modernizată parcurgând spre sud cca 14 km, sau pe soseaua Băile Persani – Orasul Vicloria, cca 16 km de la Băile Persani, de la ramificatia din DN1 (Brasov-Făgăras). Traversăm localitatea spre sud si continuăm pe drumul forestier, ce însoteste Valea Sebesului, cca 15 km. Astfel, după 4 km ajungem la poalele pădurii la o statie de betoane; după încă 1,3 km întâlnim pe dreapta drumului Cabana Piscul Alb. Continuăm pe drumul forestier de-a lungul apei Sebesului, când pe un mal când pe altul încă cca 10 km; după care traversăm peste un pod pe malul drept (sudic) după un drum forestier care se îndreaptă spre est către Pârâul Neamtului. Părăsim acest drum după câteva zeci de metri cotind spre sud, după marcajul triunghi albastru, si urcăm moderat pe poteca lată (un drum forestier mai vechi), care însoteste malul drept al Pârâului Groapele, cca o jumătate de oră. Părăsim pârâul spre stânga printr-un scurt urcus mai pronuntat si continuăm de-a coasta spre nord-nord-est printr-o pădure de molid (cca 20 min.) până în culmea domoală a Groapelor pe care o urmăm spre sud pe poteca largă. În scurt timp ne abatem usor spre dreapta pe curba de nivel; astfel ajungem într-o poiană întinsă (alt. 1450m) pe care o traversăm spre sud, până în apropierea Pârâului Groapele unde este amplasată o stână (Stâna din Groape). De la aceasta mai străbatem spre sud câteva zeci de metri, tot prin poiană, apoi cotim la stânga (est) de-a lungul unui pârâias pe care 1 părăsim în scurt timp spre nord, în urcus accentuat. Intrăm în pădure iar mai sus trecem printr-o rariste cu brazi uscati si doborâti. Cotim spre est, traversăm o fâsie de pădure si urmăm poteca urcând usor prin ierburile altei raristi. Continuăm prin pădurea de molid, întâlnim o baltă nivală (Lacul Porcului, cca 1650m) si la cca 45min. de la plecarea de la stână ajungem pe culmea Văcarea Mare la ramificatia spre Rudărita a potecii marcate cu punct rosu. De aici, urmăm poteca spre sud, trecem pe lângă un izvor (obârsia Pârâului Lerescu) si în scurt timp atingem creasta principală (1750m) în estul Vârfului Comisul (1883m), deasupra Curmăturii Comisului (1669 m), unde întâlnim poteca de creastă, marcată cu bandă rosie (traseul 55).

 

Traseul din Satul Sebesu De Sus spre Saua Surului

Durata: 5 ore.

Traseul este accesibil tot timpul anului până în Cumătura de sub Gorganu, de aici până în Saua Surului este interzis iarna.
În Sebesu de Sus se ajunge din statia de cale ferată Sebes Olt urmând spre sud un drum comunal lung de 4 km. Strabatem satul Sebesu de Sus spre sud, apoi continuăm pe drum câteva sute de metri până la podul peste Râul Moasa Sebesului. Părăsim drumul spre stânga si în curând ajungem la marginea pădurii. Urmăm poteca prin pădure în urcus usor, cotim spre sud si ajungem pe Culmeal Plăietului. Continuăm domol pe partea vestică a culmii pe directia sud-est, prin poieni si raristi de pădure, până în Curmătura La Cărarea Florii (1005m). De aici, se desprinde spre est o potecă marcatăl cu triunghi albastru ce duce la Izvoru Florii din Valea Moasa Avrigului. Timp de parcurs din Sebesu del Sus până aici cca 2 ore. Urmăm spre sud în urcus pronuntat Muchia Moasei parcurgând o portiune usor accidentată, apoi părăsim creasta stâncoasă pe versantul vestic, unde poteca este mărginită de balustrade.
După mai bine de o oră de la plecarea din Curmătura La Cărarea Florii atingem iar culmea Moasei în poiana unde pâna la sfârsitul anului 1996 se găsea Cabana Suru (1450m). Aici mai găsim un adăpost rămas de la clădirea anexă. De aici continuăm prin poiană spre sud, traversătn un pâlc de pădure si-n urcus sustinut pe Fruntea Moasei atingem Saua Curmătura de sub Gorganu (1770m); mai sus continuă pe culmel traseul spre Vârful Moasa marcat cu triunghi albastru. Noi trecem culmea pe versantul estic si în I coborâre ajungem în Căldarea Găvanului, pe care o străbatem spre sud-est până în Curmătura Surului (Curmătura Găvanului), 2113m; unde întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 60-61). Din poiana fostei cabane Suru până în Saua Suru, timp de parcurs cca 2 ore.

 

Traseul din Satul Turnu Rosu spre Saua Corbului

Durata: 4 ore.

Din localitatea Turnu-Rosu urmăm poteca marcată cu cruce rosie spre sud-vest în urcus peste Dealul Cioru, apoi spre sud pe Piciorul Frasinului. Mai sus parcurgem o portiune spre est-sud-est, după care străbatem în serpentine pe directia sud-sud-est o zonă pietroasă, numită Hula Pietroasă. Ajungem într-o poiană mare Lunca Plesii pe care o parcurgem spre sud-est. Trecem pe lângă Vârful Chica lui lonel (1242m), aflat pe stânga si continuăm de-a lungul Culmii Pietricelei până aproape de creasta principală pe care o atingem în Saua Corbului (1568m). Aici întâlnim poteca marcată cu bandă rosie (traseul 61).

 

Traseul din Saua Caprei spre Saua Cleopatrei

Durata: 5 ore.

Din Saua Caprei urcăm initial spre sud-vest, apoi spre sud până pe Vârful lezerului (2417m). De pe acesta coborâm spre vest, trecem prin Saua Bâlei (2286m) si peste vârful plat al Paltinului (2399m). în vestul acestuia întâlnim poteca marcată cu bandă albastră câre urcă din Căldarea Bâlei (traseul 30). în general, majoritatea turistilor nu parcurg segmentul de creastă dintre Saua Caprei si Saua Paltinului; obisnuit el coboară în Căldarea Bâlii, de unde urcă în Saua Paltinului pe traseul 30. Străbatem spre sud Saua Paltinului, în vestul căreia întâlnim marcajul punct albastru care urcă prin Căldarea Mare a Paltinului dinspre sud-vest (vezi traseul 51).
Continuăm pe poteca marcată cu bandă rosie ocolind prin sud Turnul Paltinului (2372m), pe o brână îngustă, unde o scurtă portiune mai expusă este prevăzută cu un cablu. în curând ajungem în Saua Doamnei (2294m); parcurgem un scurt segment pe versantul nordic pe deasupra Căldării Pietroase a Doamnei, iesim pe creastă si urmăm poteca spre vest traversând platoul din sudul Vârfului Laita (2397m). Ajungem în saua estică a Lăitelului (2284m), un loc domol si înierbat. De aici ocolim prin sud un mic vârf (2306m), după care depăsim în coborâre pe versantul sudic creasta ascutită si stâncoasă a Seii vestice a Lăitelului (2228m), unde este montat un cablu ajutător. Urmăm apoi poteca în urcus accentuat până pe Vârful Lăitel (2390m), un punct de perspectivă deosebit asupra zonei Lespezi-Negoiu.
De pe Vârful Lăitel coborâm spre vest-sud-vest până la Lacul Căltun (2135m). La mică distantă spre sud zărim refugiul amplasat aici, la care ajunge pe Valea Căltunului poteca marcată cu triunghi albastru (traseul 51). Continuăm după marcajul bandă rosie prin nordul lacului si în urcus domol printre blocuri de piatră ajungem în Portita Căltunului (2194m). De aici urmăm poteca spre nord, prin Căldarea Laita si după cca 250m înlâlnim pe dreapta poteca marcată cu cruce rosie spre Strunga Ciobanului (traseul 33). Urcăm usor spre stânga si în scurt timp ajungem la ramificatia spre sud a potecii marcate cu bandă galbenă prin Strunga Doamnei. Pentru a urca de aici pe Vârful Negoiu sunt două variante: 1) – prin Strunga Dracului si 2) – prin Strunga Doamnei.
1. Continuăm spre vest-nord-vest după poteca marcată cu bandă rosie, depăsim o portiune stâncoasă spălată si după câteva zeci de metri ajungem la baza hornului Strungii Dracului pe care-l urcăm ajutându-ne în caz de nevoie de cablul fixat aici. La iesirea din horn atingem o sa mică (2438m), de unde continuăm pe creastă spre nord-nord-vest (cca un sfert de oră) până pe Vârful Negoiu (2535m), al doilea vârf al tării după Moldoveanu (2544m).
2. Părăsim spre sud poteca marcată cu bandă rosie si urcăm spre Strunga Doamnei (o sa îngustă situată în creasta principală la 2342m) pe care o atingem după ce trecem printr-un horn scurt. Urmăm poteca spre vest si-n curând întâlnim urcând dinspre Căldărea Berbecilor (sud) poteca marcată cu bandă albastră (traseul 52). Traversăm în urcus usor Piciorul Negoiului desprins spre sud-vest din Vârful dintre Strungi (2476m), cotim spre dreapta (nord-est) si urcăm în creasta principală pe care o atingem la mică distantă spre nord de Strunga Dracului. De aici urmăm spre nord-nord-vest poteca marcată cu bandă rosie spre Vârful Negoiu.

De pe Vârful Negoiu (care ne oferă o pespectivă extraordinară în toate direcţiile) coborâm spre nord-vest si după ce trecem prin sudul Vârfului Negoiu Mic (2485m) ajungem în Saua Cleopatrei (2355m). De aici se ramifică spre nord poteca marcată cu triunghi albastru (traseul 33) pe care în cca 2 ore se poate ajunge la Cabana Negoiu; dinspre sud urcă poteca marcată cu triunghi rosu din Valea Topologului (traseul 53).

 

Traseul din Saua Cleopatrei spre Saua Surului

Durata: 6 ore.

Între Saua Cleopatrei (2355m) si Vârful Serbota (2331m) este cuprins cel mai dificil segment marcat din creasta principală făgărăsană, Custura Sărătii; portiunea este recomandată doar turistilor experimentati. Din Saua Cleopatrei urmăm poteca marcată cu bandă rosie spre vest, ocolim Vârful Sărătii (2365m) prin nord, apoi coborâm domol printr-o zonă înierbată si în curând după un coborâs mai pronuntat ajungem în Saua Estică a Săratii (2196m). Trecem de câteva tancuri care ne apar în cale, apoi depăsim un vârfulet (2213m) care desparte saua estică de cea vestică (2176m) pe care o parcurgem urmând poteca printre colturi si tancuri. Un urcus sustinut ne scoate pe Vârful Serbota (2331 m); la cca 80 de metri de acesta spre vest-nord-vest, întâlnim poteca marcată cu bandă albastră ce însoteste Muchia Serbotei urcând de la Cabana Negoiu (traseul 35). Coborâm spre vest-sud-vest spre Saua Serbotei (2123m), apoi păstrând directia urcăm spre un vârf mic (2212 m) de unde continuând spre vest pe creasta stâncoasă atingem Vârful Musceaua Scării (2277m). De aici coborâm domol spre vest-nord-vest, trecem prin Saua Muscelei (2233 m) si de vârful vestic al Muscelei (2261m), de unde pe versantul sud-vestic al crestei ajungem în Saua Scării (2146 m), la refugiu salvamont. In partea vestică a seii întâlnim poteca marcată cu cruce albastră ce urcă dinspre nord de la Cabana Negoiu (traseul 36). Dinspre sud, prin Valea Scării urcă o potecă marcată tot cu cruce albastră (traseul 54). Saua Cleopatrei-Saua Scării 3 ore.
Din Saua Scării urmăm spre vest poteca marcată cu bandă rosie, depăsim prin sud un umăr (2261 m) din care se desprinde spre nord Culmea Bârcaciului, trecem peste Vârful Scara (2306 m) si coborâm spre sud-vest în Curmătura Gârbovei. La câteva sute de metri în vestul Vârfului Scara întâlnim urcând dinspre nord, de la Cabana Bârcaciu poteca marcată cu cruce rosie (traseul 39).
Ajungem în Saua Estică a Gârbovei (2125 m), de unde depăsim prin sud Vârful Gârbova (2188 m) si atingem Sauâ Vestică a Gârbovei (2140m), pe această portiune creasta este îngustâ prezentând spre nord un abrupt impresionant. în continuare părăsim creasta traversând în coborâre usoară versantul nordic înclinat si brăzdat de vâlcele repezi. Ajungem la Lacul Avrig (2007 m), sub abruptul nordic al Ciortei, în Căldarea superioară a Avrigului. Aici întâlnim poteca marcată cu punct albastru ce urcă de la Cabana Bârcaciu prin Căldarea Avrigului (traseul 40). De la lac urcăm accentuat în Portita Avrigului (2178 m), apoi urmăm poteca spre vest pe sub platforma Vârfului Vârtopu Rosu (2242 m), trecem printr-o sa largă (2180 m) si ocolind prin stânga Vârful Budislavu (2343 m) coborâm spre nord-vest în Curmătura Rosiilor (2159 m). De aici păstrăm directia si-n coborâre depăsim prin stânga un vârf mic (2193 m), apoi traversăm versantul sudic al Vârfului Suru (2283 m), băzdat de mai multe pârâiase după care ajungem în Saua Surului (2113 m). La mică distantă spre vest-nord-vest se desprinde spre dreapta poteca marcată cu triunghi rosu spre Sebesu de Sus (traseul 41), Saua Scării-Saua Surului 3 ore.

 

Traseul din Saua Podragului spre Saua Caprei

Durata: 5 ore.

Din Saua Podragului urcăm usor spre sud-vest pe poteca de creastă si depăsim prin sud Vârful Podragu (2462m) după care în coborâre usoară ajungem la lezerul Podu Giurgiului (2264m). Traversăm spre sud prin estul acestuia si urcăm pronuntat pe un picior estic scurt al Vârfului Mircii (2461m). Mai sus traversăm spre vest prin nordul vârfului până în seuta (2448m) dintre acesta si Vârful Arpasul Mare (2468m). Urmăm poteca prin sudul Vârfului Arpasul Mare în coborâre spre Saua Vârtopului (2290m), trecem un segment de creastă ascuţită care cere mai multă atentie, apoi peste un vârfulet (2315m) ajungem în partea vestică a seii (2287m) la monumentul Nerlinger. De aici părăsim creasta principală pentru a ocoli Vârful Arpasul Mic (2460m). Astfel, coborâm scurt spre nord (spre Căldarea Vârtopului) si continuăm în urcus spre nord-vest traversând două creste profilate pe versantul nordic al Arpasului Mic care delimitează Bazinul Fruntii, puţin mai jos zărim marcajul bandă albastră ce însoteşte poteca de la Cabana Podragu pe la Podrăgel (traseul 25). Continuăm traversarea spre vest pe deasupra Căldării Pietroase a Arpasului ai atingem creasta principală în partea estică a Portitei Arpasului numită si Fereastra Zmeilor. Pe segmentul de creastă ascutit si accidentat, ce formează Portita, pasajele mai dificile sunt prevăzute cu cabluri. După parcurgerea acestei portiuni ajungem în Fereastra Mică a Portitei Arpasului (2175m), în care întâlnim marcajul bandă albastră al potecii de la Cabana Podragu prin Căldarea Podrăgelului (traseul 25). Din sud, prin căldărusa estică Fundu Caprei, unde este amplasat un refugju, urcă o potecă marcată cu triunghi galben (traseul 49), pe aceasta se poate ajunge în cca 2 ore la Cabana Capra (1520 m). în vestul Portitei zărim o gaură pe care natură a făcut-o într-o zonă calcaroasă a crestei.
În continuare traversăm spre vest zona superioară a Căldării Fundu Caprei evitând astfel Creasta Vârtopel-Arpăsel accesibilă doar alpinistilor. Parcurgem o portiune spre vest cam pe curba de nivel, apoi coborâm accentuat, cotim spre dreapta si pe sub peretele sudic al Crestei Arpăselului ajungem în căldărusa vestică a Fundului Caprei. Traversăm căldărusa spre sud-vest spre Piciorul Caprei, desprins spre sud din Vârful Capra (2494m), atingem coama piciorului după un efort mai sustinut făcând o scurtă deviere spre sud si continuăm după potecă în coborâre usoară spre vest până la Lacul Capra (2249m), în apropierea căruia se află un monument ridicat în memoria a patru alpinisti dispăruţi într-o avalansă. Aici întâlnim marcajul bandă albastră al potecii care urcă dinspre sud, din Transfăgărăsan, prin apropierea Cascadei Caprei (traseul 50). Ocolim lacul pe malul nordic în urcus usor si-n scurt timp ajungem în Saua Caprei (2315m), de unde în coborâre spre vest-nord-vest, pe poteca marcată cu triunghi albastru în cca 20 min. ajungem în Căldarea Bâlea (traseul 28). Spre nord-est se ramifică poteca marcată cu cruce albastră spre Vârful Vânătoarea lui Buteanu (traseul 28).

 

Traseul din Saua Surului spre Saua Corbului

Durata: 2 ore.

Din Saua Surului urmăm poteca marcată cu bandă rosie spre vest lăsând pe stânga (sud) Vârful Găvanu (2153 m) iar spre dreapta poteca marcată cu triunghi rosu, spre Sebesu de Sus. Coborâm domol pe culmea lată si în curând trecem peste Vârful Moasa sau Cocoriciu (2034m) în vestul căruia întâlnim poteca marcată cu triunghi albastru care urcă dinspre nord pe Culmea Moasei (traseul 42). Continuăm spre vest pe creasta lată prin sudul unor blocuri mari de stâncă (Sturii Vâlcului), peste Vârful Piscului, putin pronuntat (1860 m), apoi coborâm mai accentuat în Saua La Apa Cumpănită (1807 m). Din sa porneste spre sud-vest o potecă marcată cu triunghi albastru (spre Greblesti). Urmăm traseul spre vest depăsind Vârful Tătaru (1888m) si Vârful lui Fătu (1823 m), iar după ce trecem prin nordul vârfurilor Fedelesului (1805 m si 1820 m) si Chica Lacului (sau Chica Corbului 1649 m) ajungem în Saua Corbului (1568 m). In vestul acesteia întâlnim poteca marcată cu cruce rosie spre Turnu Rosu (traseul 43). Poteca marcată cu bandă rosie urmează creasta spre vest până în Valea Oltului la halta de cale ferată Valea Mărului, Saua Corbului-Halta Valea Mărului 3 ore.

 

Traseul din Stana Valea Rea spre Portita Vistei

Durata: 3,5 ore.

De la stana Valea Rea, se urca usurel la inceput pe langa paraul Valea Rea. In fata se poate observa cascada Valea Rea. Dupa un timp, panta se accentueza si incepe un urcus in serpentine, pe partea stanga a cascadei (in sensul de curgere a apei). Dupa urcarea importanta, ajungem in partea sud-estica a intinsei caldari a vaii Rele, pe care o strabatem in diagonala, printre lespezi si zone imbibate cu apa. Inspre apus putem admira culmea Moldoveanu-Vistea. Mersul prin aceasta caldare este unul domol, la finalul ei incepand iar un urcus, spre potita Vistei, acesta fiind mai usor decat primul.

 

Traseul din Valea Arpasului spre Cabana Podragu

Durata: 7.5 ore.

ORASUL VICTORIA (540 m) – VALEA ARPASULUI – CABANA TURNURI (1520 m) -CABANA PODRAGU (2136 m)
Timp intermediar pana la Cabana Turnuri 5 ˝ ore.
Traseul este accesibil tot timpul anului.
De la autogara din Orasul Victoria parcurgem cca 3,3 km pâna în Sumerna, la ramificatia spre vest a drumului spre Cabana Arpas (vezi traseul 20). Pe acesta parcurgem cca 3 km, pânâ la ramificatia spre sud a drumului forestier de pe versantul estic al vaii Arpasului, pe care continuam cca 5,2 km; apoi il parasim urcând spre stânga, dupa poteca marcata cu triunghi rosu care ne scoate în apropierea Pârâului lui Ban. (Poteca veche paraseste drumul spre stânga mai jos cu cca 2,2 km). De la Pârâul lui Ban urmeaza o scurta portiune în urcus cu doua serpentine, dupacare continuam aproape pe curba de nivel (1100m) pâna la intersectia cu Pârâul Podragu (din drumul forestier pâna aici 1 ora 15 min). Dupa traversarea acestuia ajungem pe culmea Podragului la ramificatia, spre vest-sud-vest a traseului 24 marcat cu punct rosu (Valea Arpaaului-Podragel).
Continuam pe culme în urcua moderat apropiindu-ne de firul apei Podragului pe care-l traversam parcurgând o portiune pe malul estic, dupa care revenim pe versantul vestic al vaii pe care-l urcam sustinut, în serpentine, îndepartându-ne de apa pârâului. Dupa acest segment abrupt, putin mai sus traseul prezinta doua variante: de vara si de iarna.
Varianta de vara:Urmam poteca pe versantul estic al Muchiei Podragului si dupa cca 15 min. lasam pe stânga ramificatia spre Cabana Turnuri, 1520m, iesim la gol si urcam susainut, uneori în serpentine, descriind un arc de cerc spre stânga (sud-est). Depasim piciorul contrafortului estic al Cocoasei Podragului, întâlnim traseul de iarna .Continuam o portiune spre sud-vest, pe lângaun pârâias apoi în urcus moderat spre sud ajungem la Cabana Podragu (2136m).
Varianta de iarna:Se desfasoara pe versantul estic al vaii,mai ferit de pericolul avalanselor. Traversam Pârâul Podragu pe malul estic si urcam pe terasa unde putin mai la sud se afla Cabana Turnuri (1520m). De la cabana continuam spre sud, trecem de Pârâul Custurii ai urcam o primâ treapta glaciara, apoi spre sud paralel cu firul vaii. Mai sus cotim spre est-sud-est, depasal doilea prag glaciar, trecem pârâul pe malul vestic si întâlnim traseul de vara pe care-l urmam pâna la Cabana Podragu (2136m).

 

Traseul din Valea Buda spre Saua Podragului

Durata: 7.5 ore.

Pe Valea Buda se intră din drumul transfăgărăsan după ce parcurgem în amonte de Barajul Vidraru 22 km. Din sosea urmăm spre nord, pe malul vestic al Râului Buda drumul forestier. După aproape 8 km, ajungem la punctul de vărsare al Pârâului Museteica în Valea Buda (995m), după ce câteva sute de metri mai jos am trecut apa pe malul estic. Putin mai jos, în aval întâlnim pe stânga marcajul cruce albastră, care conduce spre vest peste muntii Năneasa, Jorzea si Piscul Negru în Valea Caprei, în Transfăgărăsan, putin mai sus de cantonul Piscu Negru. Continuăm pe drumul forestier de pe Valea Buda încă aproape 7 km, traversând apa de pe un mal pe altul de două ori, până la confluenta cu Pârâul Mircea care curge dinspre nord-est (1252m). Urmăm pe acesta drumul până la capăt, încă cca 2.3 km. în continuare urmărim poteca pe malul drept al apei si după cca o oră ajungem la confluenta pâraielor Izvorul Podu Giurgiului si Orzăneaua din care ia nastere Pârâul Mircea. Traversăm spre nord-est Izvorul Podu Giurgiului si iesim din pădure în poiana cu stâna din Podu Giurgiului. Aici întâlnim o ramificatie de trei poteci marcate cu triunghi galben, triunghi rosu si cea pe care o urmăm cu triunghi albastru.
Poteca marcată cu triunghi galben ne conduce în Curmătura Moldoveanului (2330m), durata 3 ore. Astfel trece apa Orzănelei apoi urcă spre est-nord-est, traversează Pârâul Moldoveanu si ajunge la stâna Moldoveanului; de aici continuă spre est si prin Căldarea Moldoveanului atinge curmătura omonimă. Poteca marcată cu triunghi rosu ne scoate în creasta principală în Saua Orzănelei (2305m), durata 2 ore 30 min. De la stână poteca însoteste malul drept al Orzănelei, continuă spre nord si după ce traversează Izvorul Orzăneaua Mică coteste spre nord-est si prin Căldarea Orzăneaua Mare atinge Saua Orzănelei. De la stână urmăm spre vest-nord-vest poteca marcată cu triunghi albastru traversăm o fâsie de pădure după care iesim la gol. Mai sus urcăm o portiune în serpentine pe versantul estic apoi continuăm spre nord si abătându-ne usor spre stânga pătrundem în căldare, o străbatem spre nord si în urcus moderat ajungem în Saua Podragului (2307m), în poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 57-58). De aici putem urma spre nord poteca marcată cu triunghi rosu (traseul 23 în sens invers) si-n cca 30 min. ajungem la Cabana Podragu (2136 m).

 

Traseul din Vila Paltinu spre Saua Vaiugii

Durata: 1.5 ore.

De la Cabana Paltinul parcurgem spre est drumul spre Lacul Bâlea. Trecem prin nordul acestuia si continuăm spre nord-est pe poteca marcată cu bandă albastră spre Saua Netedului (traseul 26 în sens invers) pe versantul vestic al Văiugii. În scurt timp traversăm piciorul Văiugii si părăsim poteca spre Saua Netedului cotind la dreapta (sud) după marcajul punct albastru. Intrăm în căldarea pietroasă, plină de groholisuri a Văiugii; o traversăm spre sud si printr-un urcus pronuntat atingem partea estică a Seii Văiugii (2390m). Din Saua Văiuga ne putem întoarce la Lacul Bâlea fie prin Saua Capra (pe traseul 28 în sens invers), fie parcurgând traseul înapoi.

 

 

Durata: 1.5 ore.

CABANA PALTINUL (2034 m) – SAUA CAPRA (2315 m) – VÂRFUL VÂNĂTOAREA LUl BUTEANU (2507 m)
Marcaj: triunghi albastru Lacul Bâlea-Saua Capra, cruce albastră Saua Capra-Vârful Vânătoarea lui Buteanu. larna traseul este accesibil alpinistilor.
De la Cabana Paltinul pornim spre est pe drumul spre Lacul Bâlea. Trecem prin sudul statiei de telecabină si prin nordul lacului iar după ce traversăm pârâul care curge din acesta, la mică distantă spre nord-est întâlnim poteca marcată cu triunghi albastru spre Saua Caprei. Urcăm spre sud-est si după cca 40 min. ajungem în Saua Caprei (2315m), în poteca de creastă marcată cu bandă rosie (traseul 58-59). Aici se ramifică spre nord-est o potecă marcată cu cruce albastră. Continuăm pe aceasta, prin sudul Vârfuiui Văiuga (2443m) si după o jumătate de oră atingem Saua Văiugii (2390m), unde întâlnim traseul 29 marcat cu punct albastru, prin Căldarea Văiugii. Urmăm creasta spre est către Vârful Capra (2494m) dar în curând o părăsim spre nord printr-o coborâre scurtă în mica si îngusta sa Portita (2480m). Urmăm spre nord un segment scurt de creastă stâncoasă si atirigem Vârful Vânătoarea lui Buteanu (2507m), punctul de altitudine maximă al versantului nordic făgărăsan. Acesta oferă o extraordinară perspectivă asupra zonei centrale a masivului.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Lasa un comentariu

Powered by WordPress | Designed by: buy backlinks | Thanks to webdesign berlin, House Plans and voucher codes