Prezentarea Munților Făgăraș

Suprafața totală a masivului este de peste 3000 km pătrați, adică de cca. 10 ori mai mare decât a masivului Bucegi (300 kmp) și de cca. 4 ori mai mare decât cea a Retezatului (750 kmp). În cuprinsul lui se ridică 8 vârfuri ce au peste 2500 m (Moldoveanu: 2544 m, Negoiu: 2535 m, Viștea Mare: 2527 m, Lespezi: 2522 m, Cornul Călțunului: 2517 m, Vânătoarea lui Buteanu: 2507 m, Hârtopu: 2504 și Dara: 2500 m), 42 de vârfuri cu peste 2400 m și cca. 150 vârfuri de peste 2300 m.
Masivul se prezintă sub forma unei creste principale, din care se desprind mai multe culmi laterale spre nord și spre sud. Spre nord, povârnișul coboară brusc, cu mai bine de 2000 m, pe o distanță de 10 Km. Culmile orientate spre sud sunt mai domoale (Olanului, Robita, Scărișoara, Nisipuri, Mușetescului, Zârna, etc.) și lungi de cca. 30 : 40 Km. Fiecare culme în parte are mai multe ramificații.
Acces
Puncte de plecare pentru versantul nordic sunt:
orașele Făgăraș, Victoria, satele și comunele Sebeș, Breaza, Voila, Sâmbăta de Jos, Ucea de Jos, Arpașul de Jos, Scorei, Porumbacu de Jos, Avrig.
Dinspre vest: satele Turnu Roșu, Câinenii Mici, Greblești ;
Versantul sudic: din satele Salatrucu, Căpâțăneni, Brădet, Slatina.
Pătrunderea dinspre est se realizează mai frecvent din orașul Zărnești.
Acces auto: șoseaua „Transfăgărașan”(foto)
IMG_1039
Geologie
Ca urmare a trecutului lor geologic, în Munții Făgăraș se disting două tipuri de relief: glaciar și fluvio:torențial. Relieful glaciar prezintă forme bine conservate, circuri sau căldări glaciare cu lacuri, care se țin lanț pe culmea principală între vârfurile Suru (2282 m) și Berevoiu Mare (2303 m), atât pe povârnișul nordic, cât și pe cel sudic. Numeroase căldări glaciare păstrează 3:4 trepte și se continuă cu văi cu profil transversal în formă de „U”. În cadrul reliefului fluvio:torențial, dezvoltat la altitudini mai joase, se întâlnesc forme domoale, modelate de torente, ape curgătoare și văi înguste.
Clima
Clima masivului este aspră, cu caracteristici specifice climei temperate și climei subpolare.
Temperatura medie anuală este de 2-6 C în etajul pădurilor de fag și de molid și cu multe grade sub zero în zona pajiștilor alpine.
Vântul suflă aproape permanent dinspre vest, atingând iarna viteze foarte mari.
Precipitațiile, printre cele mai bogate din țară, ajung până la 1400 mm în zona alpina.
La altitudini de peste 1900 m, ele cad în mare parte sub forma de zăpadă. În cursul unui an, la peste 2400 m altitudine,
cantitatea de zăpadă acumulată ar putea ajunge la un strat gros de 7-8 m. În acest masiv se produc cele mai frecvente avalanșe de la noi din țară.
Sunt rare zilele când deasupra masivului Făgăraș cerul este complet senin, vremea schimbându-se în cursul unei zile de mai multe ori.
Hidrografie
Munții Făgăraș sunt brăzdați de una dintre cele mai bogate rețele hidrografice din țară, cu multe izvoare situate la altitudine ce depășesc 2200m.
Râurile au debite permanente, destul de mari, ele crescând din luna mai până în iulie, când se topește zăpada și ploile sunt mai abundente.
Apele de aici sunt incluse în bazinele hidrografice ale Oltului și Argeșului, Oltul adunându-și apele de pe versanții de nord
(cca. 30 afluenți : Șinca, Berivoi, Cioșca) și sud-vest (Topolog), iar Argeșul de pe versantul sudic (Capra, Buda); bazinul Vâlsan (pâraie : Izvorul Dimei, Izvorul Dorului, Izvorul Popii, Pârâul Zanoguței, Pârâul Dobroneagului);
Râul Doamnei, cu cel mai mare bazin de recepție din Masivul Făgăraș (reunește apele Văii Rele, Leaota, Zârna, Brătila, Vasalatu, Draghina, Cernet, Râul Târgului) și Dâmbovița, care primește printre altele, apele pâraielor Lutela, Comisul Colților, Hotarului, Dracsinului. Ca urmare a potențialului energetic al râurilor coborând din Munții Făgăraș, pe cursul lor au apărut mai multe lacuri de baraj artificial: Vidraru (100 m adâncime, 8-9 Km lungime, un volum de 465 milioane m cubi si o suprafață de 893 ha);
Pecineagu (170 ha), apărut la confluența râului Dâmbovița cu Pârâul lui Platon; Vasalatul (2,5 ha) pe cursul Râului Doamnei. Pe versantul nordic, de la est la vest, întâlnim lacurile glaciare: Urlea (2170 m alt.; 20150 m pătrați suprafața, 4,5 m adâncimea max.), Podragu Mare (2140 m alt.; 28550 m pătrați, 15,5 m), Podragu Mic (92140m alt.; 2400 m pătrați, 9,9 m); Podragel (2030 m alt.; 7110 m patrati, 3,9 m); Bâlea, Lăcuțul sau Taul Buteanului (1834 m alt.); Lacul Doamnei (1865 m alt.; 3000 m pătrați, 1,5 m); Avrig (2011 m alt.). Pe versantul sudic se găsesc lacurile Zârna (1980 m alt.; 5000 m pătrați, 2 m); Jgheburoasa (1958 m alt.;12000 m pătrați, 2 m); Gemenu de Sus (2230 m alt.; 3500 m pătrați, 21,1 m); Gemenu de Jos (2190 m alt.; 3500 m pătrați, 0,7 m); Roșu (2130 m alt.; 10000 m pătrați, 3 m); Scărișoara (2200 m altitudine; 12000 m pătrați, 9 m, populat cu păstrăvi); Podul Giurgiului (2270 m alt.; 2200 m pătrați, 3 m); Capra Mare (2230 m alt.; 18340 m pătrați, 8 m); Căprița (2228 m alt.; 2180 m pătrați, 1,5 m); Călțun (2135 m alt.; 7751 m pătrați, 11,8 m).
Flora
Vegetația se diferențiază pe altitudine, formând zone și etaje distincte. La poalele masivului se află etajul pădurilor de gorun (Quercus petraea), in care pe locuri umede se instalează stejarul (Quercus robur). Între 600 și 1350 m altitudine, de jur-imprejurul munților se desfășoară etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica). Prin rariștile lor se întâlnesc brebenei de munte (Corydalis cava), tufele de naprasnic (Geranium robertianum) cu flori roz-liliachii, gălbinele de munte (Ranunculus carpaticus). Pajiștile acestui etaj sunt dominate de iarba vântului (Agrostis tenuis), păiușul roșu (Festuca rubra), campanelele, mai ales Campanula persicifolia, cu flori albastre-violacee și Campanula patula, violet-albastruie, s.a.
Precipitațiile, printre cele mai bogate din țară, ajung până la 1400 mm în zona alpină. La altitudini de peste 1900 m, ele cad în mare parte sub formă de zăpadă. În cursul unui an, la peste 2400 m altitudine, cantitatea de zăpadă acumulată ar putea ajunge la un strat gros de 7-8 m. În acest masiv se produc cele mai frecvente avalanșe de la noi din țară. Sunt rare zilele când deasupra masivului Făgăraș cerul este complet senin, vremea schimbându-se în cursul unei zile de mai multe ori. Mai sus de 1300 m, până la 1700 m altitudine, pe versantul nordic, și 1.800 m pe cel sudic întâlnim etajul molidului (Picea excelsa). Molidișurile sunt păduri impunătoare, dar monotone datorită condițiilor dificile de viață la acestă altitudine, care limitează dezvoltarea altor specii. Prin molidișuri se întâlnesc tufe de afin (Vaccinium myrtillus), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), părăluța de munte (Pirola uniflora), orhidee (Listera ovata), vulturica (Hieracium transsilvanicum) și altele.
În pajiștile acestui etaj apar păiușul roșu, țepoșica (Nardus stricta), luceafărul (Scorzonera rosaea), rusulița (Hieracium aurantiacum). Pe văi umede și umbroase crește lăptucul oii (Telekia speciosa), care ajunge la 2 m înălțime și având frunze late, de până la 30 cm diametru. Urmează etajul alpin inferior, ce se continuă de la limita de sus a pădurilor până la 2200 m altitudine, zona unde se deosebesc tufișurile de jnepeni (Pinus montana). Ele sunt însoțite de afin, merișor (Vaccinium vitis – idaea), ienupărul pitic (Juniperus nana), aninul de munte (Alnus Viridis), care este un indicator sigur de locuri neprimitoare ce trebuie evitate. Prin pajiști domină părușca roșie, iarba stâncilor (Agostis rupestris). În fine, în condițiile cele mai aspre ale etajului alpin superior (dincolo de 2200 m), domină pajistile de coarnă (Carex curvula). Dintre rudele apropiate ale afinului întâlnim pomișoara (Vaccinium uliginosum), cu frunze mici rotunde, ceroase și fructe negre și azalea (Loiseleuria procumbens). Florile acestui etaj sunt din cele mai delicate: cupe de ghintură (Gentiana acaulis), vulturica de stânci (Hieracium alpinum), ochiul găinii (Primula minima), câmpănulele alpine (Campanula alpina), gențianele (Gentiana nivalis).
p3_resize
Fauna
Fauna Masivului Făgăraș este cea mai reprezentativă din țară. Dacă începem să urcăm spre înălțimi, vom observa o lume de nevertebrate, nu mai puțin de 1500 specii de gândaci (Coleopterele), 800 specii de fluturi (Lepidopterele). Bine reprezentate sunt șopârla de munte (Lacerta vivipara), năpârca (Anguis fragilis),șarpele de pădure (Elaphe longissima), vipera neagră (Vipera berus ), salamandra (Salamandra salamandra), broasca de pădure (Rana temporaria). În apele repezi, ca și în majoritatea lacurilor alpine, cresc păstrăvi (Salamo trutta fario). Din mamifere amintim: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), o specie mai mică a ursului negru (Ursus arctos formicarius), și feline ca râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felix silvestris),
jderul de copac (Mustela martes). În golul alpin trăiește capra neagră (Rupicapra rupicapra). Atât masculul cât și femela poartă coarne, care nu le cad niciodată. Păsările sunt reprezentate de cinteza (Fringila coelebis), fisa de pădure (Anthus spinoletta), ierunca (Tetrastes bonasia), mierla (Turdus merula), șorecarul comun (Buteo buteo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacan (Lyrurus tetrix), vulturul pleșuv (Aegypius monachus), acvila de stâncă (Aquila chrysaetos).
Rezervații
Golul alpin și lacul Bâlea
Cu o suprafață de 120,45 ha, rezervația cuprinde un teritoriu străjuit la sud de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.508m),
Capra (2.450m) și Paltinu Mare (2.480), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Bâlea. Rezervația include în circul glaciar Bâlea, lacul glaciar cu același nume, aflat la 2.034 m altitudine, ce are o suprafață de 46.508 mp și o adâncime de 11,35 m, lacul Bâlea fiind cel mai mare lac glaciar al Munților Făgăraș.
Rezervația Arpășel
Cu o suprafață de 736 ha, rezervația Arpășel, este situată pe versantul nordic al Munților Făgăraș, cuprinzând etajul alpin,
subalpin și montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m altitudine.: „Calcarele de la Tunul Roșu”
Aflată în apropierea localității Turnul Roșu, cuprinde o fâșie de calcare suprapuse pe șisturi cristaline.
În aceste calcare sunt incluse bogate depozite de fosile, interesante din punct de vedere știintific.
You can leave a response, or trackback from your own site.

Lasa un comentariu

cams sex
Powered by WordPress | Designed by: buy backlinks | Thanks to webdesign berlin, House Plans and voucher codes