Mănăstirea Cisterciană de la Cârța

index

index

Localitatea și mănăstirea Cârța este situată la 43 km de Sibiu pe drumul spre Brașov. Aici se păstrează ruinele mănăstirii cisterciene, unul dintre cele mai vechi și importante monumente ale stiului gotic timpuriu din Transilvania. Cistercienii sunt un ordin călugăresc originar din Franța, și răspândit în mai multe țări.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Mănăstirea Cârța, fosta mănăstire cisterciana din Țara Făgărașului, actualmente biserica evanghelică a comunității locale germane, situată pe malul stâng al Oltului, între municipiile Sibiu și Făgăraș, în imediata vecinătate a localităților de azi Cârța și Cârțișoara.

 

 Manastirea Cisterciana de la Carta          Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Mănăstirea a fost fondată în anii 1205-1206 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, fiind desființată la 27 februarie 1474 de regele Matei Corvin. Abația cisterciană Cârța a deținut un rol major în istoria politică, economică și culturală a Transilvaniei medievale, cât și introducerea dar și în diseminarea artei gotice în spațiul intracarpatic.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Data fondării mănăstirii Cârța nu este cunoscută. Un document emis la Konstanz, la 17 aprilie 1418, de regele Sigismund I al Ungariei, amintește ca abația a fost întemeiată, construită și dotată cu drepturi și privilegii de către predecesorii săi. Calitatea de ctitorie regală maghiară rezultă și din actul desființării sale, la 27 februarie 1474, efectuată de Matei Corvin. Izvoare scrise din intervalul secolelor XIII-XV, provenite din ambianta ordinului cistercian datează actul fondării mănăstirii Cârța între anii 1202-1203.

 

 Manastirea Cisterciana de la Carta          Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Datarea relativ exactă a întemeierii acestei mănăstiri cisterciene este facilitată de un document emis în cancelaria regală maghiară în anul 1223. Din textul acestei diplome regale rezultă că teritoriul, pe care a fost fondată și construită abația Cârța (delimitat de râul Olt la nord, râul Arpașu la est, râul Cârțișoara la vest, iar Munții Făgărasș la sud) i-a fost donat de către regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru mântuirea sufletului său, prin intermediul lui Benedict, pe când acesta era voievod al Transilvaniei – permite datarea intemeierii între anii 1202-1209.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Intervalul de timp în care s-a putut consuma actul fondării mănăstirii poate fi restrâns și mai mult pe baza unei informații oferite de statutul 21 al Capitolului General al ordinului cistercian din anul 1206. Cu această ocazie este confirmată prezența unui abate cistercian de Cârța, la mănăstirea Citeaux, în Burgundia, abația-mamă a ordinului cistercian.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Coroborând semnificațiile acestor informații istorice, se poate constata că mănăstirea Cârța a fost fondată de regele Andrei al II-lea între 29 mai 1205 și 14 septembrie 1206 (când este atestat documentar primul abate cistercian la Cârța).

 

Conventul colonizator stabilit la Cârța a provenit de la abația-mamă Egris, din Câmpia Banatului, situată azi în judetul Timiș. Raporturile de filiație între cele două mănăstiri sunt atestate documentar în mai multe rânduri.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Luptele aprige cu otomanii din anii 1421-1432 și decăderea ordinului au făcut ca biserica și mănăstirea ei să ajungă o ruină. Lucru ce a determinat și închiderea acesteia.

 

Începuturile mănăstirii se afirmă odată cu ridicarea primelor clădiri ale acesteia, fiind folosite, după cum obișnuiau cistercienii, din materiale perisabile, adică din lemn. Acestea pot fi datate cu relativa siguranță între anii 1205-1206.

 

Câțiva ani mai târziu, în imediata vecinătate a clădirilor provizorii de lemn a fost construită o capelă de piatră, așa-numitul oratoriu. Fundațiile acestei capele, cu dimensiuni reduse și ziduri masive, au fost scoase la lumină în primăvara anului 1927, prin cercetările arheologice.

 

 Manastirea Cisterciana de la Carta          Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Parțile de piatră ale mănăstirii vor fi ridicate între anii 1920 și cel mai târziu 1230. Edificarea mănăstirii s-a realizat în două faze principale de execuție, intercalate cronologic de marea invazie tătară din anul 1241.

 

În prima fază de construcție, care etalează trăsături stilistice tributare romanicului târziu, s-a trasat planul general al mănăstirii, zidurile care delimitau curtea sa interioară fiind ridicate până la o înălțime de cca 3-4 m deasupra solului.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

În anul 1260, după cezura provocată de invazia mongolă din primăvara anului 1241, lucrările de construcție vor fi reluate sub conducerea unui nou arhitect, format în ambianța goticului matur, și cu aportul unui atelier de pietrari cu o structură eclectică. În această fază are loc demantelarea vechiului oratoriu de piatră, pe ale cărui fundații au fost ridicate aripa nordică a transeptului cu perechea sa de capele și, în parte, corul cu absida poligonala.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Pe la 1300 biserica și aripa estică a mănăstirii Cârța erau deja terminate, lucrările de finisare și de construcție a aripei sudice a abației continuând încă aproximativ două decenii.

 

Arhitectul și atelierul de pietrari, activi la Cârța după invazia mongolă din anul 1241, au avut o mare contribuție în afirmarea stilului și a artei gotice în Transilvania secolului al XIII-lea. Un aport considerabil în evoluția acestui proces l-au avut însă și atelierele cisterciene de pietrari, trimise în Transilvania probabil din inițiativa Capitolului General al ordinului cistercian, căruia ii erau aservite încă din anul 1240 o serie de așezări din Țara Bârsei.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Vorbind despre ceea ce deține mănăstirea, amintim documentul emis la 29 ianuarie 1322 de regele Carol Robert de Anjou al Ungariei, care informează că mănăstirii cisterciene Cârța ii erau aservite zece așezări din zonă.

 

 Manastirea Cisterciana de la Carta          Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, în imediata sa apropiere, pe malul drept al Oltului, mănăstirea cisterciană a fondat așezarea Cârța, cunoscută și sub vechea denumire de Cârța Săsească, iar pe Valea Hârtibaciului a întemeiat localitatea Apos. Ambele așezări au fost populate cu sași.

 

Cu toate acestea, fațada de vest mai rezistă încă, iar deasupra portalului gotic se observă o rozetă de mari dimensiuni. Turnul alipit fațadei a fost construit ulterior, pe la mijlocul secolului al XV-lea, iar transformarea lui in clopotniță a avut loc mai târziu.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

În prezent, mănăstirea nu mai deține toate clădirile și anexele inițiale, multe dintre acestea prăbușindu-se. Bolțile imensei biserici s-au prăbușit și au mai rămas numai câteva ziduri exterioare și două travee din interior (în părțile de sud și de nord). La sud se mai păstrează o singură coloană romanică, iar navele laterale, conform planului cistercian, se termină într-un mic cor pătrat. Nava principală nu mai are tavan – pe locul ei se află un cimitir în memoria soldaților germani cazuți în primul război mondial.

 

Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Biserica reformată de astăzi ocupă de fapt doar corul și absida fostei bazilici. Portalul gotic a fost probabil mutat de la o intrare laterală, iar profilul său trădează influențe gotice.

 

În interior, arcele bolților se întâlnesc într-o cheie de boltă romanică înfățișând chipul Fecioarei Maria, ocrotitoarea bisericii, ca stăpânitoare a cerului. Celelalte chei de boltă sunt decorate simplu, cu flori de măceș, iar între arce se află ferestre rotunde, cu șase lobi, care au primit ulterior vitralii.

 

 Manastirea Cisterciana de la Carta          Manastirea Cisterciana de la Carta

 

Exemplele destul de numeroase de morminte ale ctitorilor în bisericile cisterciene fac posibilă existența unei necropole regale la Cârța.

 

Daca ajungeți la această mănăstire și nu este deschisă, cereți cheile la familia de la nr. 110, oameni foarte gospodari care se ocupă de întreținerea mănăstirii.

 

 Manastirea Cisterciana de la Carta          Manastirea Cisterciana de la Carta

You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Raspunsuri to “Mănăstirea Cisterciană de la Cârța”

  1. Fritz Wibbeling spune:

    Selbst die Ruinen sind heute noch sehr beeindruckend. Zeugen sie doch von den wechselnden Einflüssen von außen: Aufbau durch Zisterzienser, Ungarn und Sachsen sowie Zerstörung durch die Ottomanen. Eine wechselvolle Geschichte…

Lasa un comentariu

cams sex
Powered by WordPress | Designed by: buy backlinks | Thanks to webdesign berlin, House Plans and voucher codes